en-USro-RO

Inregistrare | Login
25 octombrie 2014

Lectionarul Roman

Timpul Adventului
 
Timpul Crăciunului
 
Timpul Postului Mare
 
Săptămâna Sfântă
 
Sfântul Triduum Pascal
 
Timpul Pascal
 
Timpul de peste an
 
Sfinţii
 

Calendarul zilei

Sâmbătă, 25 octombrie 2014

Sfintii zilei
Ss. Crisant şi Daria, soţi m.; Mina, ostaş m.
Liturghierul Roman
Sâmbătă din săptămâna a 29-a de peste an
Liturghie la alegere, prefaţă comună
verde, I
Lectionar
Ef 4,7-16: Cristos este capul şi prin el întregul trup creşte în armonie
Ps 121: Vom merge cu bucurie în casa Domnului!
Lc 13,1-9: Dacă nu vă convertiţi, cu toţii veţi pieri la fel!
Meditatia zilei
Sâmbătă din săptămâna a 29-a de peste an


6 IANUARIE
Timpul Craciunului
2 IANUARIE
Timpul Craciunului
25 decembrie - Liturghia de dimineaţă
Timpul Craciunului
25 decembrie - Liturghia din noaptea Craciunului
Timpul Craciunului
25 decembrie - Liturghia din Ajun
Timpul Craciunului
MIERCUREA CENUŞII (post şi ab.)
Timpul Postului Mare
Vezi „Note liturgice” la final.
Ritul impunerii cenuşii, care înseamnă începutul Postului Mare, ne duce cu gândul la convertire: „Convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie”. Pentru a face aceasta este necesar să privim în noi înşine pentru a descoperi care sunt atitudinile noastre. Lecturile biblice ne propun un program de viaţă bazat pe rugăciune sinceră, solidaritate fraternă şi sobrietate personală.
Joi din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Dar care este pacea sa? O pace care pune în criză, care arde, care iubeşte, care pătrunde până la rădăcina conflictelor şi rămâne acolo. Nu caută locuri liniştite, dar vrea să facă furtunile rodnice. Imperfecţi şi păcătoşi, este necesar să facem şi să refacem de mii de ori păcile noastre şubrede.
Sâmbătă din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Umblăm sub soarele primei veniri a lui Cristos (Crăciunul) şi înaintăm spre strălucirea venirii sale din urmă (Parusia). Pentru a actualiza venirea sa permanentă în viaţa noastră şi în cea a lumii întregi, să încercăm să ne însuşim modul de a gândi al lui Cristos, puterea sa de a iubi şi încrederea sa nemărginită în Tatăl.

Vineri din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus nu vorbeşte despre sfârşitul lumii. Isus spune că generaţia sa va vedea distrugerea oraşului sfânt şi a templului, vestirea evangheliei şi deschiderea împărăţiei lui Dumnezeu către cei care nu sunt evrei. Parabola smochinului care rodeşte este semn al mântuirii lui Dumnezeu îndreptată către toate persoanele, popoarele şi culturile.

Joi din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus, care suferise deja persecuţia şi refuzul din partea autorităţilor din cauza predicii sale, le spune ucenicilor săi că şi ei vor avea aceeaşi soartă. El pune persecuţiile pe planul divin al mântuirii. Şi el garantează ocrotirea constantă a lui Dumnezeu.

Marţi din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XXXIV-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXXIV-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXXIV-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Domnul nostru Isus Cristos este regele universului, păstorul omenirii, judecătorul suprem al celor vii şi al celor morţi, aşa cum ne spune prima lectură. Dacă în Evanghelie Isus îşi revendică aceleaşi titluri de păstor, conducător şi judecător, face acest lucru pentru faptul că poate afirma: „Eu şi Tatăl una suntem”. Înviindu-l din morţi, Tatăl ceresc l-a pus pe Isus stăpân, spune sfântul Paul, şi a făcut din el căpetenia omenirii noi. Prin el „Dumnezeu va fi totul în toţi”. Ascultând de el şi supunându-ne lui, suntem siguri de mântuirea noastră, căci ne conduce însuşi Dumnezeu, în persoana Fiului său.

Sâmbătă din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Învierea este rod al iubirii imense a lui Dumnezeu. Isus ne zice că nu este o simplă continuare a vieţii, ci o viaţă nouă şi diferită, în plinătate. Sfântul Paul se apropie de acest mister vorbind prin imagini şi foloseşte expresia paradoxală de „trup spiritual”, pentru a se referi la modul de a exista al celui înviat (1Cor 15,44.51-53). Dar consecinţa este clară: deja de pe acum, în această lume, trebuie să ne angajăm pentru a fi buni cetăţeni ai lumii celeilalte.

Vineri din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Pe Luca nu-l interesează atât de mult să arate purificarea templului, cât mai ales învăţătura pe care Isus o începe în locul acela, după sosirea sa la Ierusalim. El se prezintă poporului ca noul templu sau punct de întâlnire a bărbaţilor şi femeilor cu Dumnezeu. Pentru aceasta, şi Biserica va merge pe căile lumii, ştiind că locul de întâlnire cu Dumnezeul vieţii şi al istoriei este Cristos, este fiecare persoană.

Joi din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

O nouă invitaţie de a munci fără preget pentru împărăţie în această fază intermediară. Este necesar ca darurile pe care Domnul le-a acordat fiecăruia dintre noi să aducă roade. În afară de aceasta, parabola ne invită să dăm mărturie fără teamă, dându-ne viaţa şi riscând-o pentru evanghelie.

Marţi din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Ca şi vindecarea orbului, şi convertirea lui Zaheu ni-l arată pe Isus ca „mântuitorul” aşteptat care merge în „căutarea” oii pierdute (Lc 15,4). În afară de aceasta, în figura lui Zaheu avem modelul celui convertit. El, de la simpla dorinţă de a-l vedea pe Isus din curiozitate, trece la primirea chemării sale „ca un copil” (Lc 18,17), eliberându-se de o mare parte din bunurile sale (Lc 18,22).

Luni din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Vindecarea unui orb (Bartimeu) ajută la revelarea că Isus este Mesia lui Israel, cel care, conform textului din Is 35,5, „va deschide ochii celor orbi”. Pentru aceasta, orbul se adresează lui Isus cu titlul mesianic de „Fiul lui David”. Şi noi astăzi, pentru a putea urma drumul lui Isus, avem nevoie ca el să ne elibereze de orbirea care ne împiedică să recunoaştem împărăţia sa printre cei săraci şi marginalizaţi de pe pământ.

Duminica a XXXIII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXXIII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXXIII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Prin soţia harnică şi iscusită în cele gospodăreşti şi prin sluga fidelă în folosirea avutului pe care i l-a încredinţat stăpânul, prima lectură şi Evanghelia par să insinueze însuşirile spiritului prezentat în predica de pe munte. De fapt, prin aceste exemple, Scriptura vrea să ne dea o lecţie de perseverentă fidelitate. Aceasta este fidelitatea pe care o cere de la noi şi sfântul apostol Paul în epistola sa, atunci când ne impune să rămânem treji în aşteptarea venirii din nou a Mântuitorului. Pe cei credincioşi ziua Domnului nu poate să-i surprindă, pentru că ei sunt mereu în lumină, care le arată ziua Domnului care vine şi nu le permite să stea inactivi.

Sâmbătă din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

În faţa lui Dumnezeu, nu are nici un sens comportamentul mercantil care reclamă merite şi recompense sau o atitudine de contabilitate spirituală. Ca şi Învăţătorul care a venit să slujească şi nu ca să fie slujit, şi ucenicul rosteşte un da necondiţionat în faţa lui Dumnezeu, care „este Iubire” şi „care el ne-a iubit mai întâi”.

Luni din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Pentru a trăi ca ucenic al lui Isus în comunitatea creştină este necesar să evităm scandalizarea celor mai slabi şi să oferim iertarea fraternă în mod nelimitat. Dar fără credinţă nu putem să facem aceste lucruri. Trebuie să cerem credinţa ca un dar.

Duminica a XXXII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXXII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXXII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În Evanghelie, Isus Cristos îi încurajează pe cei care socot prea lungă aşteptarea venirii sale din nou, folosindu-se de o imagine luată din tradiţia nunţilor din Galileea. El ne spune tuturor: „Vegheaţi!”. Este ceea ce ne spune şi prima citire cu privire la căutarea înţelepciunii, care este calea de a ajunge la Dumnezeu. Sfântul Paul ne asigură că toţi cei care cred în Cristos, fie vii, fie deja morţi, la venirea sa de a doua, vor intra în rândul celor înviaţi şi astfel vor trăi veşnic împreună cu el. Observăm o gradaţie în drumul celui bun spre Dumnezeu: mai întâi interesul pentru înţelepciune, apoi primirea lui Dumnezeu prin răbdare şi în cele din urmă dobândirea răsplăţii veşnice în ceruri.

Sâmbătă din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Legea banului constă în a câştiga tot mai mult, păstrându-l bine pe cel adunat deja. Legea lui Dumnezeu constă în a împărtăşi viaţa şi bunurile cu ceilalţi. Cele două „legi” au exigenţe opuse. Greşeala constă în a considera banul un scop şi nu un mijloc. Isus ne aminteşte că suntem simpli administratori.

Vineri din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Bucuria pentru oaia pierdută şi pentru drahma regăsită face să cadă conceptul nostru despre recompensă: în faţa lui Dumnezeu nu există merit, numai dar. De acum înainte darul înseamnă că îndurarea lui Dumnezeu nu are limite. Omul astfel „regăsit” nu poate să se sustragă fidelităţii şi angajării.

Miercuri din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Ca amfitrion, trebuie să ai inimă deschisă şi orizonturi largi. De acord, rude şi prieteni. Dar masa şi generozitatea trebuie să se deschidă şi celor care nu pot să te răsplătească. În mod paradoxal, de la ei îţi va veni cea mai bună răsplată, fericirea imediată. Şi vei fi şi mai fericit într-o zi când vei participa la masa lui Dumnezeu pentru că, încă de pe acum, masa ta este masa lui Dumnezeu.

Duminica a XXXI-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXXI-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXXI-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În prima lectură Dumnezeu adresează reproşuri aspre, prin profetul Malahia, preoţilor din timpul lui, care răstălmăcesc legea pentru a favoriza pe cei puternici şi astfel, în loc să promoveze cultul, îl discreditează. În Evanghelie, Isus nu pune în discuţie învăţătura fariseilor şi a cărturarilor, dar le dezaprobă comportarea. Sunt două pericole pe care slujitorii Bisericii trebuie să le evite pentru a nu compromite activitatea lor de evanghelizare. În contrast cu cele citite despre slujitorii legii vechi, sfântul Paul îi face atenţi pe credincioşii din Tesalonic de comportarea sa ireproşabilă, pentru care aduce mulţumiri lui Dumnezeu şi care i-a făcut pe tesaloniceni să primească cuvântul lui ca pe un cuvânt dumnezeiesc.

Sâmbătă din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Mântuirea nu este legată de depăşirea oricărei persecuţii; din contra, numai „cel care se umileşte va fi înălţat”; când omul se umple cu sine se goleşte de Dumnezeu şi invers. Domnul priveşte numai la umilinţa slujitorilor săi (cf. Lc 1,48).

Vineri din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Ierusalimul l-a respins pe Isus şi mesajul său aşa cum i-a respins pe profeţi. Imaginea cloştii care adună sub aripile sale puii ne arată în mod plastic paradoxul iubirii lui Dumnezeu şi refuzul poporului.

Miercuri din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Împărăţia este deja între noi şi, în acelaşi timp, este o ţintă spre care trebuie să tindem fără încetare. Nimeni nu poate să ajungă acolo prin naştere sau prin privilegii umane. Numai o viaţă impregnată de evanghelie face ca porţile împărăţiei lui Dumnezeu să se deschidă.

Marţi din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Bisericile care nu cunosc data sfinţirii pot să celebreze astăzi aniversarul sfinţirii lor.
Parabola dublă a „grăuntelui de muştar” şi a „drojdiei” pare să prevestească faptul că un grup mic de evrei îl va accepta pe Cristos şi va da naştere Bisericii. Totuşi, prin intermediul acestui grup, se va împlini promisiunea „unui popor mare”, din care vor face parte şi păgânii. Noul Israel va fi ca un copac care va primi o mulţime de păsări venite din toate părţile.

Luni din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Vorbind despre Isus care vindecă această femeie, Luca revelează că „Dumnezeu vizitează şi eliberează” (1,68) „pe poporul său” (femeia este numită „fiică a lui Abraham”); dar conducătorii poporului îl resping în numele legii. Încă o dată Isus se împotriveşte conducătorilor, fiind alături de popor, de femeie, de cei săraci.

Duminica a XXX-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXX-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXX-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În Evanghelie, Isus arată cum cea mai mare poruncă din lege este iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele şi cum în această poruncă se rezumă tot ce au spus profeţii şi ceea ce a poruncit Moise. Prima lectură, luată din Exod, arată în mod concret datoriile noastre faţă de aproapele, îndeosebi faţă de cei săraci, emigranţi, într-un cuvânt lipsiţi de mijloacele necesare unei vieţi demne de om. În a doua lectură, sfântul Paul ne arată cum au primit tesalonicenii cuvântul lui Dumnezeu şi au imitat pe Domnul Isus şi pe apostolii săi. Cei credincioşi îl aşteaptă pe Fiul lui Dumnezeu din ceruri, de aceea lucrează cu râvnă la mântuirea lor şi a semenilor, lucru care nu trece neobservat în faţa lumii.

Sâmbătă din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Poate până azi am fost arbori neroditori, dar este un viitor plin de speranţă: Dumnezeu, în Isus, poartă grijă de noi, devine păcat. Este o atenţie din partea lui care poate să renască viaţa şi convertirea care să producă roadele sperate. Astfel putem schimba finalul din „Cântarea viei” (cf. Is 5,1-7).

Joi din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Pentru multă lume, problema cea mai mare este aceea de a nu cunoaşte semnificaţia profundă a vieţii lor şi a tot ceea ce se întâmplă în lume. Mulţi trăiesc „ziua de azi” şi nu-şi pun aceste „probleme”. Însă, în lumina Evangheliei, această atitudine este lipsită de sens. Pentru a trăi bine, trebuie să ştim să citim semnele timpului şi să optăm pentru o reconciliere fraternă.

Miercuri din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Parabola scurtă a hoţului care vine noaptea nu vrea să mărească teama şi neliniştea, ci vrea să sublinieze caracterul imprevizibil al venirii lui Cristos. Este necesară vegherea. Creştinul şi Biserica trebuie să trăiască în tensiunea unei speranţe active, căutând înfrăţirea, dreptatea şi pacea în care se trăieşte, zi după zi, prezenţa mântuitoare a lui Dumnezeu.

Marţi din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XXIX-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXIX-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXIX-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În Evanghelie, Isus defineşte atitudinea sa faţă de puterea civilă. Puterea civilă se bucură de autonomie, dar prioritatea o are slujirea lui Dumnezeu. Este o minunată reglementare a relaţiilor dintre Biserică şi stat. Isus nu se teme să dea această autonomie în mâna puterii civile, chiar dacă ea nu e supusă lui Dumnezeu, pentru că ştie că Domnul e mai presus de toate, cum spune şi profetul şi se foloseşte de conducătorii popoarelor pentru a-şi duce planurile la îndeplinire. Sfântul Paul mulţumeşte lui Dumnezeu pentru că ei trăiesc o viaţă de credinţă, nădejde şi dragoste, vădind astfel lucrarea Duhului Sfânt pe care l-a vestit.

Sâmbătă din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Adevărata „teamă” de Dumnezeu este bazată pe „încrederea” în el. Pentru că el nu uită pe nimeni şi este prezent în evenimente. El nu greşeşte în faţa ucenicilor şi a prietenilor lui Isus, în aşa fel încât „numele lor sunt scrise în cer” (Mc 10,20).

Joi din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Învăţătorii legii, teologii din Israel, închişi în puterea lor religioasă şi culturală, constituiau o barieră care împiedica mulţimea să împărtăşească cunoaşterea legii. Vai de profetul care denunţă – ieri ca şi astăzi – această putere şi vesteşte poporului eliberarea sa…

Miercuri din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus propune primirea mântuirii lui Dumnezeu şi arătarea ei în viaţa de zi cu zi cu iubire şi dreptate, dincolo de raţiuni, dincolo de orice legalism, care reduc existenţa la o pură exterioritate.

Marţi din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Unul dintre aspectele criticii îndreptate de Isus spiritului fariseic constă în dezaprobarea respectării legaliste a legii, care nu ţine cont de milostivirea şi dreptatea faţă de cei săraci şi marginalizaţi. Nu respectarea formală a prescrierilor face viaţa noastră curată şi religioasă, ci iubirea.

Luni din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus refuză să dea un semn spectaculos pentru a-şi arăta puterea. Totuşi, Dumnezeu oferă acest semn în Cristos înviat, prefigurat de Iona. „După cum Iona a rămas în pântecele balenei trei zile şi trei nopţi, tot aşa şi Fiul Omului va rămâne trei zile şi trei nopţi în pântecele pământului” (Mt 12,40). Aceste cuvinte ale lui Isus trebuie recitite în lumina învierii.

Duminica a XXVIII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXVIII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXVIII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În parabola ospăţului, Isus anunţă israeliţilor că evanghelia va fi vestită celor străini şi dispreţuiţi, deoarece ei, care erau invitaţi, au refuzat să o primească. Imaginea ospăţului apare deja şi în oracolul lui Isaia. Domnul invită la banchetul său îmbelşugat toate popoarele lumii. Din partea celor invitaţi nu se cere decât corespundere, adică să-şi procure acea haină de nuntă, care nu e altceva decât acceptarea conştientă şi urmarea cu bucurie a acestei invitaţii. Acest lucru l-a făcut apostolul Paul atunci când Domnul l-a chemat la credinţa în Cristos. Acum poate afirma: „Toate le pot în acela care mă întăreşte”. El trăieşte viaţa lui Cristos.

Sâmbătă din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Maria a ascultat şi „a pus în practică” cuvântul lui Dumnezeu, atunci când a răspuns la Buna-Vestire: „Iată slujitoarea Domnului”. Maria, care a meditat „în inima sa” cuvintele şi faptele lui Isus, ne face să ne gândim la cei care „ascultă cuvântul cu inimă bună şi desăvârşită” (8,15).

Vineri din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Tatăl ceresc ştie de ce avem nevoie. Atunci de ce Isus recomandă să cerem şi să insistăm în a cere? Pentru că noi nu ştim şi trebuie să crească în noi conştiinţa adevăratelor necesităţi. Duhul Sfânt este cel de care avem mai multă nevoie. Dar cine îşi dă seama de aceasta?

Miercuri din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

„Tatăl nostru” este modelul rugăciunii celei mai simple şi autentice. Se cere ca manifestarea lui Dumnezeu şi a împărăţiei sale şi dăruirea vieţii sale tuturor oamenilor să aibă loc prin intermediul pâinii, al iertării şi al ocrotirii constante.

Marţi din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Conform lui Luca, „bunătatea şi iubirea faţă de cei mai slabi” sunt caracteristici ale lui Dumnezeu (6,36). Isus adoptă aceeaşi atitudine în faţa celor smeriţi, a celor marginalizaţi şi a păcătoşilor. El este samariteanul milostiv. În viaţa concretă a ucenicului lui Cristos aceste criterii vor trebui să prevaleze asupra oricărei consideraţii juridice, morale sau culturale.

Duminica a XXVII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXVII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXVII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Parabola lucrătorilor viei care i-au ucis pe cei trimişi de stăpân trebuie înţeleasă în lumina primei lecturi. Via Domnului, declară profetul, este casa lui Israel. Pentru că au refuzat să primească pe Fiul lui Dumnezeu acest popor va fi distrus. Dumnezeu îşi va alege un alt popor, care să se facă părtaş de făgăduinţele sale făcute profeţilor. Totuşi, Israel nu va rămâne fără speranţă, spune sfântul Paul, căci darurile şi chemarea lui nu sunt mărginite (Rom 11,29). Sfântul Paul conştient că adevăratul Israel sunt creştinii, îi îndeamnă la o trăire intensă a credinţei, sub privirile lui Dumnezeu. Să-şi cultive toate talentele, pentru a aduce roade de fapte bune.

Sâmbătă din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Trebuie să-l urmăm pe Isus şi să devenim discipolii săi cu promptitudine şi hotărâre. Este uşor să ne lăsăm condiţionaţi şi surprinşi de nostalgie datorită diferitelor legături. Pe de altă parte nu trebuie să fim impulsivi în a-l urma pe Domnul. Este o cale dificilă de neplăceri, sărăcie şi lipsuri.

Marţi din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Cine este mai important în împărăţia lui Dumnezeu? Isus le arată apostolilor stupiditatea întrebării. În logica Evangheliei, cel mai mic este mai mare, deoarece lasă să transpară mai bine „prezenţa” lui Cristos şi, în el, a Tatălui.

Duminica a XXVI-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXVI-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXVI-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

După învăţătura profetului Ezechiel, viaţa omului este condiţionată de unirea sa cu Domnul, astfel încât îndepărtarea sa îi aduce moartea, iar întoarcerea viaţa. Această unire trebuie să fie nu numai afectivă, ci şi efectivă, aşa cum ne arată Mântuitorul în parabola celor doi fii trimişi să muncească în via tatălui lor. Mijlocul de a restabili legătura cu Dumnezeu este convertirea; aşa cum încrederea în vrednicia proprie este semnul înstrăinării de Dumnezeu. Sfântul Paul aşază la temelia trăirii creştine exemplul de umilinţă pe care ni l-a dat Cristos; numai atunci ne-am însuşit simţămintele sale când suntem gata să mergem şi la moarte pentru a asculta de legea Domnului.

Sâmbătă din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Numai după înviere ucenicii vor înţelege că moartea lui Isus este un eveniment de mântuire. Conceptul triumfalist pe care îl aveau despre Mesia îi împiedica să înţeleagă şi să accepte dimensiunea oferirii sale totale. Isus va rămâne în singurătate completă în timpul pătimirii sale.

Vineri din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Irod este neliniştit din cauza faimei lui Isus. În realitate, Israelul aştepta un nou Moise (Dt 18,15) şi un nou Ilie (Mal 3,23). Luca vrea să ne arate că Isus este profetul aşteptat. Este suficient să se observe coerenţa şi mărturia sa: predica şi minunile, chemarea la convertire, vestirea împărăţiei, fidelitatea sa până la moarte faţă de mesaj.

Miercuri din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Comunitatea ucenicilor este deschisă tuturor, este chemată să primească şi să împartă cu ceilalţi cunoaşterea „misterelor împărăţiei”. Ucenicii trebuie să-şi facă cunoscută credinţa şi să alimenteze această „cunoaştere” primită de la Dumnezeu.

Duminica a XXV-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXV-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXV-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Parabola lucrătorilor viei, expusă în Evanghelie, ne arată că Dumnezeu este nemărginit de bun. El este proprietarul care dă de lucru şi care răsplăteşte cu prisosinţă pe cei care au muncit cinstit. Isus vrea să lărgească optica îngustă a judecăţii omeneşti, propunând-o ca exemplu pe cea a lui Dumnezeu. Este ceea ce afirmase profetul: Gândurile lui Dumnezeu nu sunt gândurile omului. Inima lui este mai largă decât a noastră. Sfântul Paul, în a doua lectură, deşi era în închisoare, ne arată că şi-a însuşit această lecţie. El are o singură dificultate: Nu ştie dacă trebuie să rămână în trup sau să plece; în rest, întreaga sa fiinţă şi-a însuşit felul de a fi al lui Cristos.

Sâmbătă din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Parabola semănătorului este o lecţie de optimism misionar. Rodnicia cuvântului este sigură şi de neoprit. În afară de aceasta, prin această parabolă, Isus invită mulţimea să se convertească, să fie un pământ bun (In 8,8) în care cuvântul să poată produce de o sută de ori mai mult (In 8,15). Etapele sunt clare: trebuie ascultat cuvântul, înţeles, gata de punere în practică.

Vineri din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Sutaşul roman este „smerit” şi arată o mare „credinţă” în Isus: îi atribuie puterea de a vindeca de la distanţă. La rândul său, Isus „rămâne uimit” de sutaş. Asistăm la întâlnirea dintre două uimiri: aceasta este caracteristica credinţei.

Duminica a XXIV-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXIV-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXIV-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Bunul mers al vieţii de comunitate se bazează pe iertare şi suportare reciprocă. Acest lucru îl spune Isus lui Petru şi îi ilustrează prin parabola celor doi datornici. Concluzia parabolei era deja afirmată şi în Vechiul Testament: „Iartă aproapelui tău orice ţi-ar fi făcut şi atunci rugăciunea ta va fi ascultată şi păcatele tale iertate”. Această atitudine a lui Isus este foarte bine justificată de sfântul Paul atunci când spune că noi nu ne aparţinem nouă înşine, ci lui Dumnezeu. Iertând pe aproapele nu facem altceva decât să transmitem altora ceea ce îi aparţine de fapt lui Dumnezeu, dar el voieşte ca noi să dăm altora. Conform acestui principiu nu suntem justificaţi nici măcar a judeca pe aproapele.

Sâmbătă din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus îi pune în gardă pe ucenicii săi de „învăţătorii falşi”. Pentru a-i deosebi, el dă exemplul copacului şi al roadelor. Trebuie purificată inima proprie pentru a-i putea ajuta apoi pe ceilalţi să-şi purifice inima. Un avertisment pentru ucenicii lui Cristos: trebuie luată acum o decizie pentru a trece apoi la practică.

Vineri din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Textul evanghelic nu refuză corectarea fraternă, respinge în schimb pe cel care judecă, pe cel puternic care caută să domine pe alţii. Discipolul lui Isus, care trăieşte în atitudinea de convertire, se apropie de fratele său cu răbdare, iertare şi generozitate. Este dispoziţia sufletească a celui care ştie să meargă împreună cu alţii.

Joi din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus reia în felul său exclamaţia din Isaia 61: „Fericiţi cei săraci!”. Luca se referă la creştinii din comunitatea sa care erau săraci şi persecutaţi: „Fericiţi sunteţi voi... acum!”. În timp ce pentru Matei fericirile se inserează într-un program de viaţă „spirituală” cu răsplată în cer, pentru Luca ele vestesc răsturnarea situaţiei de la această viaţă la viaţa viitoare.

Marţi din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Până acum Evanghelia după Luca a arătat modul în care Dumnezeu revelează ceva nou în Isus. Începând din acest moment ne va arăta în ce constă această noutate. Pentru că şefii poporului au luat poziţie împotriva lui Isus, el va avea nevoie cât mai curând de noi „responsabili”. Astfel îi alege pe cei doisprezece apostoli. Apostol înseamnă „trimis”.

Luni din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus punea împotriva normelor şi a elementelor convenţionale din timpul său necesităţile reale ale persoanelor. În acest episod, dragostea este pusă faţă în faţă cu legalismul fariseilor: dorinţa de a salva o viaţă este mai importantă decât respectarea sâmbetei. Această dragoste este foarte angajantă: „Cine ştie să facă binele şi nu-l face, comite păcat” (Iac 4,17).

Duminica a XXIII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXIII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXIII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Sfântul Matei începe relatarea unei serii de sfaturi ale lui Isus relativ la viaţa în comun a creştinilor. Astăzi Isus ne îndeamnă să nu lăsăm ca un frate să săvârşească răul, ci să-i atragem atenţia, îndemnându-l să meargă pe drumul cel bun. Acelaşi lucru îl impune Dumnezeu profetului Ezechiel spunându-i că-i va cere cont dacă semenul său nu a fost avertizat cu privire la greşeala sa. Corijarea aproapelui este o manifestare a iubirii reciproce de care ne vorbeşte sfântul Paul în a doua lectură. De asemenea trebuie subliniată importanţa pe care Isus o acordă unui alt aspect al vieţii comunitare: rugăciunea făcută în comun; creştinii adunaţi laolaltă reprezintă trupul mistic al lui Cristos aflat în rugăciune.

Sâmbătă din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

E imposibil să trăieşti creştinismul pe secţiuni: pe de o parte viaţa personală, pe de altă parte, cea socială; aici ideile, acolo practica; Liturghia de duminică şi restul săptămânii... A primi noutatea absolut creatoare şi transformatoare a mesajului lui Isus, ne duce la unificarea existenţei noastre, la a fi „burdufuri noi”.

Joi din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Încă de la începuturile „vieţii sale publice”, Isus îşi alege imediat ucenici care să-l urmeze şi care să se consacre apostolatului. La interesul cristologic al lui Luca se adaugă acum şi cel eclezial. Pe primul plan este pusă figura lui Petru. Biserica va continua predica lui Isus pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu.

Miercuri din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Evanghelia după Luca este cea care vorbeşte mai pe larg despre iubirea şi milostivirea lui Dumnezeu. Acum ne arată în deosebi modul în care programul mesianic al lui Isus face din iubirea lui Dumnezeu o realitate ce poate fi atinsă. Vine să aducă eliberarea de orice asuprire, să anunţe vestea cea bună tuturor popoarelor şi să ofere o reconciliere universală.

Marţi din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Luca începe să descrie faptele de mântuire ale lui Isus. Ele vor fi acţiuni puternice împotriva răului. Nu am fost creaţi pentru a fi sclavi ai vreunui lucru sau ai cuiva. „Ieşi din omul acesta”, a poruncit Isus cu mare autoritate. Duhul său continuă astăzi să ne facă ucenici ai libertăţii evangheliei.

Luni din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XXII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În Evanghelie, Isus prevesteşte patima sa apropiată, corijează concepţia greşită a lui Petru despre viaţă şi declară ucenicilor săi că dacă vor să-l urmeze trebuie să-şi ia crucea, adică să înfrunte cu curaj dificultăţile pe care le implică viaţa virtuoasă. Profetul Ieremia, persecutat şi contrazis pentru predica sa, este o prefigurare a lui Cristos suferind şi a creştinului care-şi poartă crucea. Sfântul Paul ne aminteşte că întreaga viaţă a creştinului este o continuă Liturghie şi, cu toată împotrivirea pe care o întâmpinăm, trebuie să-i oferim lui Dumnezeu întreaga noastră fiinţă ca o jertfă vrednică de el şi să-l preamărim prin toate activităţile noastre.

Sâmbătă din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Cu parabola fecioarelor înţelepte şi a celor nechibzuite se revine asupra necesităţii de a fi atenţi, pentru că Domnul va veni în momentul cel mai neaşteptat. A fi atent înseamnă a asculta şi a pune în practică cuvintele lui Isus, care se pot rezuma în porunca iubirii. Iubirea este untdelemnul pentru candela noastră.

Joi din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Construirea împărăţiei este rod al muncii omeneşti (slujirea eficace a administratorului din parabolă), dar această muncă trebuie să fie înţeleasă ca un dar al lui Dumnezeu şi aceasta înseamnă că trebuie să fie gratuită (neprevăzutul în parabola hoţului). Efortul personal şi încrederea în Dumnezeu sunt inseparabile.

Miercuri din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Uneori preferăm să interpretăm legea literal, astfel conştiinţa noastră e salvată. Concentrându-ne asupra aspectelor exterioare ne simţim în siguranţă, împliniţi formal. Dar aşa nu facem decât să ne minţim pe noi înşine: A-l urma pe Cristos nu înseamnă a salva aparenţele fără a avea grijă de aspectul interior. A fi creştin înseamnă a ne concentra spre ceea ce este esenţial: dreptatea, mila, credinţa.

Luni din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XXI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XXI-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XXI-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XXI-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Dacă în Vechiul Testament necorespunderea unui conducător este sancţionată cu schimbarea lui din funcţie, în Noul Testament el este corijat şi pregătit sufleteşte, pentru ca slujirea lui să fie desăvârşită şi dezinteresată. Petru, prin puterea Duhului Sfânt, îl mărturiseşte pe Cristos, iar atunci când este dus de opinii omeneşti e dojenit cu asprime. Astfel el devine capabil să primească puterea cerească, „cheile împărăţiei cerurilor”. La sfârşitul expunerii sale despre misterul mântuirii, sfântul Paul cântă iubirea lui Cristos şi încoronează reflecţiile sale asupra planului lui Dumnezeu cu poporul israelit printr-un imn înălţat înţelepciunii nemărginite a lui Dumnezeu.

Sâmbătă din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Fariseii îl întreabă pe Isus, nu fără răutate, care este porunca principală. El profită de ocazie pentru a răspunde conform legii noi a evangheliei sale, fără a discredita legea veche, dar ducând-o la desăvârşire. Iubirea faţă de Dumnezeu şi cea faţă de aproapele sunt inseparabile. Este noutatea răspunsului lui Isus. În afară de aceasta, în acest fel el relativizează totul şi face referinţă la singurul aspect esenţial: „Să iubeşti”.

Joi din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Sunt mulţi invitaţi la ospăţul din împărăţie. De acolo nimeni nu este exclus, deschiderea va fi nelimitată. Invitaţii vor îmbrăca haina de sărbătoare ţesută zi după zi cu firul unui stil de viaţă în concordanţă cu învăţăturile lui Isus. Cine nu trăieşte la înălţimea onoarei cerute, nu va găsi loc la ospăţ.

Miercuri din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Legea lui Moise (Lev 18,5) reducea mântuirea la respectarea poruncilor. Răsplata depindea direct de respectarea legii (Gal 3,12; Rom 10,5). Totuşi, în economia harului în care Isus îl introduce pe om, răsplata nu depinde atât de respectarea legii cât mai ales de milostivirea lui.

Marţi din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

În limbajul biblic, este bogat cel care-şi pune încrederea în bogăţiile pământeşti sau cel care se îmbogăţeşte pe spinarea altora. Aşadar, cel care nu împarte nu poate să fie decât trist, deoarece bucuria izvorăşte numai dintr-o inimă deschisă şi disponibilă. Împărăţia cerurilor este locul bucuriei.

Luni din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XX-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XX-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XX-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
În concepţia Noului Testament omenirea se împărţea în două părţi: pe de o parte Israel, poporul lui Dumnezeu, căruia îi aparţinea alegerea, alianţa, promisiunile divine; pe de altă parte celelalte naţiuni. Această distincţie era nu numai rasială şi politică, ci mai ales religioasă: din „celelalte naţiuni” făceau parte cei care nu-l cunosc pe Iahve (păgânii) şi cei care nu făceau parte din poporul ales (străinii).
Sâmbătă din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

În faţa împărăţiei, toţi ne simţim mici şi neputincioşi. Este iniţiativa gratuită a lui Dumnezeu. La ea se ajunge numai dacă suntem umili, ca şi un copil care simte constant necesitatea sprijinului şi a înţelegerii părinţilor. În felul acesta se înaintează pe calea evangheliei cu încredere filială.

Vineri din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Cu privire la căsătorie Isus se deosebeşte de Moise pentru că readuce căsătoria la fundamentala sa orientare spre indisolubilitate şi refuză divorţul; în afară de aceasta admite posibilitatea unei stări celibatare „pentru împărăţia cerurilor”. Ambele stări nu se pot înţelege deplin decât din perspectiva credinţei.

Joi din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XIX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XIX-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XIX-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XIX-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
Sfânta Evanghelie ni-i prezintă pe apostoli cuprinşi de teamă atunci când descoperă că Isus este atotputernic, Fiul lui Dumnezeu. Aceeaşi teamă a simţit-o şi profetul Ilie atunci când i s-a arătat Dumnezeu pe muntele sfânt, unde se descoperise lui Moise.
Sâmbătă din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Aici ne este arătat clar ce înseamnă „a spune” (Lc 16,13) că Isus este Mesia: înseamnă a împărtăşi viziunea sa despre realitate, care nu este cea a oamenilor, ci a lui Dumnezeu. Înseamnă a pune înaintea propriilor interese căutarea împărăţiei lui Dumnezeu.

Joi din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Conform mentalităţii ebraice, acea femeie este asemenea unui câine, iar Isus, în faţa ei, se comportă ca un evreu. Dar ei nu-i pasă, deoarece credinţa ei este deosebit de mare, aşa încât Isus exclamă: „Femeie, mare este credinţa ta! Fie ţie după cum voieşti”. Astfel, cele două lumi – cea ebraică şi cea păgână – au devenit una. Nimeni nu trebuie să fie judecat bun sau rău pe baza rasei sau a religiei. Caracterul interior al fiecăruia dintre noi este definit de credinţă, de inimă şi de fapte.

Marţi din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XVIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XVIII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XVIII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XVIII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Evanghelia ne relatează înmulţirea pâinilor de către Isus, căruia îi este milă de popor pe care îl vede lipsit de hrana sufletească, dar şi de cea trupească. La fel şi în prima lectură, Dumnezeu invită prin profetul Isaia pe toţi cei înfometaţi şi însetaţi să se apropie de el care le oferă gratuit o hrană consistentă şi o băutură care linişteşte. Sfântul Paul încheie expunerea sa cu privire la misterul mântuirii printr-un imn care arată unirea tainică şi irevocabilă care se realizează între Dumnezeu şi sufletul care se apropie de el prin Cristos şi care îl iubeşte cu adevărat, iubire care este veşnică.

Vineri după Duminica a II-a după Rusalii - Preasfânta Inimă a lui Isus, Anul C
Timpul de peste an
Vineri după Duminica a II-a după Rusalii - Preasfânta Inimă a lui Isus, Anul B
Timpul de peste an
Vineri după Duminica a II-a după Rusalii - Preasfânta Inimă a lui Isus, Anul A
Timpul de peste an
Preasfântul Trup și Sânge al lui Cristos, Anul C
Timpul de peste an
Preasfântul Trup și Sânge al lui Cristos, Anul B
Timpul de peste an
Preasfântul Trup și Sânge al lui Cristos, Anul A
Timpul de peste an
Preasfânta Treime, Anul C
Timpul de peste an
Preasfânta Treime, Anul B
Timpul de peste an
Preasfânta Treime, Anul A
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Şi astăzi sunt condamnaţi la moarte cei care îndrăznesc să profeţească, cei care îşi ridică glasul împotriva ordinii stabilite. Dar nu se poate împiedica realizarea împărăţiei lor de pace, de dreptate şi de iubire pentru toţi. Trebuie denunţată situaţia mondială de astăzi, în care o mare parte din omenire îşi vede călcate în picioare propriile drepturi.

Vineri din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Parabola năvodului este asemenea cu cea a neghinei în mijlocul grâului. Elementul principal este alegerea peştilor. Aici se accentuează perspectiva „judecăţii” ca ultimă fază a împărăţiei lui Dumnezeu. Nimeni nu are motiv să-l judece pe aproapele, dar fiecare trebuie să fie foarte conştient pentru a putea lua astăzi decizia justă şi pentru a fi mereu gata la convertire.

Miercuri din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

A-l alege pe Isus este o ocazie excepţională pentru a obţine ceea ce dorim cu atâta nesaţ: bucuria. Nebun de bucurie, omul care a găsit comoara merge să vândă totul. Să vând siguranţele mele, egoismele mele, suficienţele mele, orgoliile mele... pentru a spune un da durabil şi generos vocaţiei mele personale.

Marţi din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XVII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a XVII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XVII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XVII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Isus rosteşte parabola comorii găsite de un om. Pentru a o poseda, el nu se dă în lături de la nici un sacrificiu, pentru că ştie că având-o cu ea poate să cumpere orice. Aşa se dobândeşte şi comoara cea mai preţioasă care este prietenia lui Dumnezeu.

Sâmbătă din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Putem să primim mesajul lui Isus sau să-l refuzăm. Mulţimea se împarte. Conform lui Matei, parabolele dau modul de alegere între aceste două posibilităţi. Ucenicii reprezintă pe cei care-l primesc pe Isus şi îi înţeleg parabolele pentru că fac voinţa Tatălui. Sunt cei simpli cărora Dumnezeu le-a revelat misterele împărăţiei.

Miercuri din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Roadele predicii lui Isus par destul de puţine. Indiferenţa şi refuzul apar frecvent. În acest context parabola semănătorului îşi capătă toată importanţa sa. Este o chemare la încredere şi la entuziasm: recolta finală va fi măreaţă.

Marţi din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

A fi printre aceia care-l ascultă pe Isus pentru a împlini voinţa Tatălui, înseamnă a înţelege cu mintea şi a pricepe cu inima, a angaja ochii şi urechile pentru a asculta şi a contempla realitatea divină şi pe cea umană; înseamnă a îngenunchea pentru rugăciune, a mişca gura şi urechile pentru a acţiona... A împlini voinţa Tatălui angajează omul în totalitatea sa.

Luni din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XVI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Fariseii şi învăţătorii legii îi cer lui Isus să arate semne ulterioare în prezenţa lor. Isus îi dojeneşte aspru pentru atitudinea lor de refuz care contrastează cu cea demonstrată de locuitorii din Ninive care au dat ascultare invitaţiei lui Dumnezeu şi s-au convertit. El refuză să le arate un nou semn şi indică în învierea sa semnul definitiv. Însuşi Isus este semnul pe care ei îl cer, pentru că el este mai mare decât Iona.

Duminica a XVI-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XVI-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XVI-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
Rămânem uimiţi în faţa răului pe care îl vedem în lume. Isus ne dă cheia acestei probleme, punându-ne în faţă parabola neghinei. Dacă Domnul nu intervine imediat pentru a pedepsi pe cei ce fac răul, nu înseamnă că bunătatea sa este nedreaptă; el este acela care va răsplăti pe fiecare după faptele sale.
Sâmbătă din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus a denunţat, a depăşit şi a eliminat din rădăcină orice tip de violenţă. Cu el omenirea a învăţat să lupte împotriva opresiunii, să-i privească pe oameni ca fraţi şi să-i slujească. Isus este speranţă de pace pentru naţiuni.

Vineri din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Celor 613 de prescrieri ale rabinilor şi cazuisticii relative, le este opusă „povara uşoară” a lui Isus. Legea sa, cea a iubirii, ne cere un efort, dar ne face să ne simţim în pace. Există multe cruci în viaţă, dar singura care dă mântuire este cea a iubirii. Şi, oricât de grea ar fi, se transformă într-o povară uşoară şi eliberatoare.

Miercuri din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Două dispoziţii posibile ale sufletului: închiderea în propriile convingeri personale până acolo încât să nu reuşeşti să-l recunoşti pe Dumnezeu în noutatea adusă de Cristos, sau simplitatea inimii necesară pentru a primi o nouă manifestare a lui Dumnezeu şi a cuvântului său. Credinţa este un dar gratuit al iubirii Tatălui.

Marţi din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Corazin, Betsaida şi Cafarnaum, lângă lacul Tiberiadei, erau trei oraşe în care Isus a ţinut adesea discursuri şi a făcut multe minuni. Dar ele nu s-au convertit. Locuitorii acestora, închişi în ei înşişi şi interesaţi de lucrurile materiale, nu l-au ascultat pe Dumnezeu care le era aproape şi frate. Reproşul care le este adresat pare să fie un avertisment pentru comunitatea creştină; de fapt, şi ea cunoaşte semnele lui Isus şi îi ascultă cuvântul.

Luni din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Duminica a XV-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XV-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XV-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Sfântul Matei începe să ne relateze parabolele lui Isus. Pe cea a semănătorului o explică însuşi Mântuitorul. Cuvântul Domnului este o sămânţă. Lectura din Vechiul Testament ne pregăteşte sufletele, insistând asupra eficacităţii pe care o are în suflete cuvântul divin, care nu rămâne niciodată fără roade. Sfântul Paul prezintă răscumpărarea într-o dimensiune cosmică; întregul univers, răvăşit prin păcat, aşteaptă clipa învierii, ca momentul maturizării harului în sufletele oamenilor. Însă această glorie nu o vor primi decât cei care acceptă cuvântul lui Dumnezeu şi aduc roade prin conformarea vieţii lor cu învăţăturile creştineşti.

Sâmbătă din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Sfântul Matei insistă să prezinte misiunea indisolubil legată de persecuţie. Faptul este că misiunea nu constă în a implanta o religie de rituri, de principii morale şi de „norme”, care nu creează nimănui probleme, ci în a-l vesti pe Isus şi vestea cea bună de eliberare şi de iubire universală a Tatălui. Comunităţile creştine şi Biserica, dacă sunt în sintonie cu fericirile, îşi vor atrage uşor respingerea şi chiar persecuţia celor puternici.

Vineri din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Continuă învăţăturile pentru misiune. Sfântul Matei reuneşte şi amestecă acum cuvinte şi fraze ale altor discursuri ale lui Isus. În afară de aceasta, el scrie după experienţa persecuţiei. Ucenicul va trebui să trăiască cu simplitate şi prudenţă; el va fi călăuzit la aceasta de către Duhul Sfânt şi de către cuvânt. Totul constă în curăţia inimii, în claritate, în obiective şi în har.

Miercuri din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Sfântul Matei dă lista celor doisprezece nu în momentul în care Cristos îi cheamă, cum fac Marcu (3,16-19) şi Luca (6,14-16), ci în momentul în care îi trimite. De aceea, el pare mai sensibil la misiunea apostolilor decât la chemarea lor. În acelaşi fel comunitatea creştină este comunitate misionară, Biserică „apostolică”, vestitoare permanentă şi universală a evangheliei.

Joi din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Ucenicii trimişi în misiune trebuie să plece cu bagaj uşor, să fie total disponibili. Misiunea lor este aceeaşi ca a lui Isus. Trebuie să fie însoţiţi de aceleaşi semne. Trebuie să aibă aceeaşi dispoziţie sufletească: să dea şi să se dea. Să dea gratuit ceea ce a fost primit în dar: chemarea apostolică, cunoaşterea evangheliei, puterea de a vindeca şi de a face binele, pacea.

Marţi din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Lumea actuală, ca şi Israelul din timpul lui Isus, este împărţită în credincioşi şi necredincioşi. E nevoie de persoane care, animate de puterea Duhului Sfânt, cu cuvântul în inimă şi pe buze, să arate că evanghelia continuă să fie vestea cea bună şi pentru omul timpului nostru.

Luni din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XIV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Sfântul Matei îşi concentrează atenţia asupra rolului decisiv al credinţei. O femeie din popor este vindecată graţie credinţei sale. Un om important se apropie de Isus cu o credinţă imensă, ştiind că fiica sa era deja moartă. Este clar: atât timp cât pot continua semnele împărăţiei, credinciosul trebuie să aibă o credinţă şi o încredere în Isus egală cu aceea a acestor două personaje.

Duminica a XIV-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XIV-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XIV-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În Evanghelie, Isus ni se prezintă ca Fiu al lui Dumnezeu, care singur cunoaşte pe Tatăl, dar şi ca un stăpân blând şi smerit cu inima, care ne invită să ne însuşim învăţăturile sale. Astfel se împlineşte profeţia lui Zaharia care ni l-a zugrăvit pe Mesia ca un rege care intră în Ierusalim „modest, călare pe un asin”. Sfântul Paul ne învaţă că prin mărturisirea credinţei şi primirea Botezului ne-am făcut părtaşi la misterul pascal al lui Cristos, primind în dar Duhul lui Cristos, care ne insuflă îndemnul să avem o purtare demnă şi blândă în acelaşi timp. Duhul lui Cristos rămâne şi lucrează în noi dacă înfrânăm pornirile dezordonate ale trupului.

Sâmbătă din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus îşi arată puterea de a ierta păcatele. El este sacramentul (semnul vizibil) al iubirii lui Dumnezeu... Iar Biserica lui Cristos este sacramentul de mântuire al bărbatului şi al femeii. Întreaga Biserică, prin ministerul apostolic, este constituită martoră a milostivirii în favoarea întregii omeniri…

Miercuri din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
A-l urma pe Cristos înseamnă a adera la el, a-l asculta, a accepta nesiguranţa, a împărtăşi destinul său. A-l alege pe el presupune a accepta greutatea şi bucuria fiecărei zile şi măsura iubirii să devină crucea.
Duminica a XIII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XIII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XIII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

După ce i-a invitat pe apostolii săi să renunţe la toate, pentru a-l putea urma, Isus promite binecuvântarea sa tuturor care îi vor primi. Aşa a binecuvântat Domnul casa care îl găzduise pe profetul Elizeu. Sfântul Paul ne arată că suntem mântuiţi prin moartea şi învierea lui Cristos. El ne face cunoscut azi cum ne asociem la acest mister prin taina Botezului; scufundat în apă, creştinul moare împreună cu Cristos; ieşind din apă, el învie împreună cu Cristos. Viaţa pe care o trăieşte este de acum închinată slujirii Domnului; de aceea atât el cât şi cei care îl ajută se învrednicesc de binecuvântare, căci cooperează cu ei.

Sâmbătă din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Graţie puterii sale de vindecare, Cristos primeşte în comunitatea sa trei persoane care până în momentul acela au fost excluse din adunarea liturgică ebraică: un lepros (8,1-4), un păgân şi o femeie. Vindecarea slujitorului sutaşului corespunde, deci, acestui plan de a reuni pe toţi bărbaţii şi femeile, fără nici o deosebire şi de orice provenienţă.

Sâmbătă după Miercurea Cenușii
Timpul Postului Mare

„Milă vreau nu jertfă”. Fariseii posteau, dar nu-i invitau pe vameşi la masa lor. Făceau o deosebire clară între persoanele bune şi rele. Greşeau. Practicile religioase au sens numai dacă vin dintr-o inimă milostivă, convertită.

Vineri din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Dată fiind importanţa profeţilor pentru comunitate, era fundamental de a şti să se distingă profeţii adevăraţi de cei falşi. Criteriul clasic al tradiţiei biblice este că ei vor fi recunoscuţi după roadele lor, după faptele lor. Care? Cele arătate deja în cuvântarea de pe munte: practicarea fericirilor, iertarea şi iubirea faţă de toţi, dezinteresul, rugăciunea…

Marţi din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus nu cere ucenicilor săi să rămână indiferenţi la comportamentul aproapelui. Le cere să fie indulgenţi, să ierte. Nici unul să nu se simtă superior sau perfect faţă de ceilalţi. În definitiv, toţi suntem păcătoşi (Rom 3,23) şi avem nevoie de iertarea lui Dumnezeu şi a fraţilor.

Duminica a XII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Încrederea în Tatăl care iubeşte şi are grijă îl împiedică pe cel credincios să cadă în preocupare şi în teamă de viitor. Adevărata sa preocupare trebuie să fie aceasta: „A nu-l pierde” pe Domnul şi a menţine dorinţa pentru împărăţie.

Vineri din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Omul se identifică cu ceea ce iubeşte şi astfel îşi construieşte sau îşi distruge propria viaţă: pe stâncă sau pe nisip, cu rădăcini profunde sau superficiale, înconjurându-se de lumină sau de întuneric. Ce valorează în viaţa mea? „Unde este comoara mea, acolo este şi inima mea”.

Joi din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus refuză atât rugăciunea recitată pentru a atrage atenţia, cât şi pe cea care se lungeşte în cuvinte. Rugăciunea creştină se bazează puternic pe Cristos, în care Dumnezeu se revelează ca Tată. Şi Dumnezeu este un Tată care îi cunoaşte şi-i iubeşte pe fiii săi. Garanţia că rugăciunea noastră va fi primită stă în iubirea sa şi nu în bogăţia sau în puterea cuvintelor noastre.

Miercuri din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Creştinii comunităţii lui Matei continuau să practice faptele bune tradiţionale: pomana, rugăciunea şi postul. Cu acest discurs, sfântul Matei vrea să-i încurajeze să continue, dar cu o intenţie nouă: să-i placă lui Dumnezeu şi numai lui Dumnezeu. Motivaţia nu trebuie să fie lăudăroşenia, dar totul trebuie să rămână în „secretul lui Dumnezeu”.

Marţi din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Trebuie iertat, respectat, ajutat chiar şi duşmanul. Iubirea nu poate fi circumscrisă la puţine persoane sau la o comunitate, în numele unor legi psihologice sau sociologice, dar trebuie să capete dimensiunile omenirii întregi. Şi aceasta pentru că Dumnezeu este în toţi, este în comuniune, în actul de a iubi.

Luni din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a XI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
VINERI DUPĂ MIERCUREA CENUŞII
Timpul Postului Mare

Cel mai bun sacrificiu al adevăratului credincios este milostivirea. El ştie că postul fără iubire nu are valoare. Şi că a posti când de fapt trebuie să fie împreună – în sărbătoare – nu are sens. Ştie şi faptul că cea mai bună pocăinţă este a iubi şi a fi împreună, a lucra pentru pace şi pentru dreptate, a primi şi a îmbrăca pe cel sărac.

Joi după Miercurea Cenuşii
Timpul Postului Mare

Ucenicul nu se poate opri. Privirea lui este în viitor. Va trebui să poarte crucea de fiecare zi, cu doza sa de renunţare la rău şi la egoism, dar va avea bucuria profundă care derivă din viaţa oferită. Scopul nu este moartea, ci învierea.

Duminica a XI-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a XI-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a XI-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a X-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a X-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a X-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a X-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Fariseii, contrari dominaţiei romane, şi irodienii, colaboratori ai puterii stabilite, vor să-i întindă o cursă lui Isus punându-i întrebări cu privire la taxe. Zeloţii consideră un păcat împotriva poruncii întâi ca stema împăratului să fie pe monede. Isus relativizează totul: se poate plăti tribut cezarului însă fără a renunţa cu aceasta la respectul datorat primei porunci.

Luni din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a IX-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a IX-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a IX-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a IX-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
Dumnezeu nu se mulţumeşte numai cu vorbe; el vrea ca noi să-i urmăm voinţa, căci numai aşa viaţa noastră va fi clădită pe stâncă. Iată învăţătura sfintei Evanghelii din duminica aceasta. În acelaşi fel vorbea Moise poporului lui Dumnezeu în pustiu. Tema celor două căi este tot atât de veche cât Sfânta Scriptură (prima lectură).
Sâmbătă din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

La superficialitatea şi inchizitoriala curiozitate a adversarilor săi, Isus le răspunde întinzându-le o cursă care demască reaua-credinţă şi obtuzitatea sterilă. El arată astfel nu numai inteligenţa sa, dar indirect şi originea misiunii sale.

Vineri din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Sfântul Marcu asociază episodul smochinului blestemat cu acela al alungării vânzătorilor din templu, episoade care duc la tema rugăciunii şi a unui implicit refuz din partea poporului ales. Episodul din templu ni-l descoperă pe Isus ca pe un profet escatologic care arată spre templul cel nou, semn al definitivei prezenţe a lui Dumnezeu în mijlocul poporului său (cf. Ap 22,1-4).

Joi din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Orbul din Ierihon demonstrează o credinţă profundă în Isus, subliniată de „săritura” sa spre el. Numai în aceste cazuri intervenţia lui Isus ca salvator e sigură şi eliberatoare. Într-adevăr, harul şi credinţa se cheamă reciproc şi răspund cu exactitate.
Miercuri din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus prezintă adevăratul sens al misiunii sale răspunzând fiilor lui Zebedeu: este Servitorul (Is 53) care condamnă orice opresiune şi violenţă şi care niciodată nu se resemnează lor. Slujirea sa e un model pentru toţi aceia care aspiră la primele posturi.

Marţi din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Nimeni nu lasă ceea ce îi place dacă nu primeşte în schimb ceva mai bun. Punctul de pornire şi de sosire al vieţii creştine este descoperirea lui Isus şi a evangheliei sale ca plinătate umană. Numai atunci este posibil „să laşi toate lucrurile” incompatibile cu drumul ales mai înainte.

Luni din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a VIII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Marea problemă a bogăţiei nu constă în a şti de la care posesie sau de la care salariu trebuie să încetăm să ne mai considerăm creştini. Marcu nu ne propune folosirea unui calculator, ci să ne fixăm în Isus care ne priveşte (de trei ori se vorbeşte de această privire) şi ne spune: „Urmează-mă”.

Duminica a VIII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a VIII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a VIII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

În Evanghelie, Isus ne invită să ne smulgem din robia banului, care nu este altceva decât o închinare la idoli, şi să ne încredem în Dumnezeu, care are grijă de copiii săi. La fel este prezentat Dumnezeu şi de către profetul Isaia, care ne asigură că dragostea lui Dumnezeu este mai sigură şi mai gingaşă ca aceea a unei mame. În epistolă, sfântul Paul declară acelor creştini care pun la îndoială chemarea sa de apostol, că refuză de a fi judecat de către oameni. Sunt slujitorul lui Cristos, spune el, şi numai el este judecătorul meu!

Sâmbătă din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Desigur că nu este vorba de o invitaţie la infantilism. Este în schimb o solicitare ca să ne punem în relaţie cu Dumnezeu printr-o „dependenţă” totală de el: copilul este simbolul disponibilităţii. El nu calculează, se oferă şi se abandonează în braţele mamei. Fiţi aşa – ne spune Isus – cu Tatăl vostru din cer.

Vineri din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Fariseii aduc în discuţie tema delicată a căsătoriei şi a divorţului. Fără a intra în cazuistica diferitelor şcoli, Isus merge direct la rădăcina problemei: intenţia originară a Creatorului. În această perspectivă, căsătoria nu mai este un simplu contract legal, ci o alianţă stabilă, asemenea celei încheiate între Dumnezeu şi poporul său. Pentru aceasta, fidelitatea conjugală proclamată de Isus nu este bazată pe lege, ci pe iubire.

Joi din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Sfântul Marcu a adunat multe din sfaturile pe care Isus le-a dat pentru a-l urma mai bine şi pentru a trăi frăţeşte. Prin simbologia slujirii nesemnificative, ce constă în a oferi un pahar de apă, el subliniază demnitatea extraordinară a ucenicului: „El aparţine lui Cristos”. Isus se identifică cu cel mai mic şi mai smerit dintre ucenicii săi.

Miercuri din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Pasajul evanghelic se sprijină pe trei simboluri: piatra, cheile şi a lega-dezlega. Slujirea lui Petru are fundaţia de piatră pentru întreaga construcţie a aleşilor lui Dumnezeu. Cheile sunt simbolul puterii în acţiune atât la nivel administrativ cât şi la nivel juridic sau de învăţare. Petru, de acum înainte, va trebui să fie canal prin care cuvântul lui Cristos şi acţiunea sa mântuitoare să continue să se răspândească în comunitatea creştină. A lega şi a dezlega devine concretizarea puterii cheilor.

Luni din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a VII-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Credinţa tatălui acelui copil bolnav contrastează cu lipsa de credinţă şi de rugăciune a ucenicilor. Ei nu-l pot vindeca. Din punct de vedere uman, apostolii sunt incapabili să facă o acţiune divină: puterea lor vine de la Dumnezeu şi se obţine prin rugăciune.

Duminica a VII-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a VII-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a VII-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an
În Evanghelie, Isus continuă să expună programul vieţii creştine. În timp ce în legea veche e prescris să iubeşti pe prieteni ca pe tine însuţi, legea lui Cristos adaugă că noi trebuie să iubim şi pe duşmanii noştri. De fapt, atât prima, cât şi a doua lectură ne propun să imităm pe Dumnezeu care este sfânt şi perfect. Porunca iubirii faţă de aproapele era cunoscută şi înainte de venirea lui Isus.
Sâmbătă din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Schimbarea la faţă a lui Isus ni-l prezintă pe Mântuitorul ca o sinteză a întregului trecut (cf. Moise şi Ilie) şi este tocmai o anticipare a gloriei învierii. Numai discipolii iubiţi de el (şi fiecare dintre noi poate să fie) pot să ajungă la înţelegerea întregului mister al lui Cristos.

Vineri din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Pentru Isus şi pentru discipolul său calea mântuirii trece prin cruce, renunţare şi moarte. Este un adevăr care, ca orice evidenţă, şochează, izbeşte, dar este adevăr, adică trecere obligatorie spre fericirea deplină. Acest principiu nu se bazează pe o lege abstractă, dar pe ceea ce a trăit Isus în mod concret: numai el este norma creştinului.

Joi din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Petru profesează credinţa sa în Cristos şi puţin după aceea este dojenit şi calificat ca „satana”; credinţa nu este completă dacă se limitează numai în mod ideal la persoana lui Isus şi dacă nu acceptă şi destinul său concret de patimă şi moarte. Tocmai aici se vede cum căile lui Dumnezeu pot să nu coincidă cu cele ale omului (cf. Is 55,8).

Miercuri din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Vindecarea orbului este făcută în etape progresive, cu ajutorul materiei (salivei) şi a gesturilor (impunerea mâinilor); se pare că Isus acţionează în mod sacramental: puterea sa nu se manifestă direct, dar în formă mediată, am spune noi, după metoda realistă a înculturării.

Marţi din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus nu oboseşte să-i cheme pe discipoli spre lucrurile spirituale care le depăşesc pe cele pământeşti şi preocupările zilnice. A evita „aluatul fariseilor”, care în pasajul paralel din Lc 12,1 este identificat cu „ipocrizia”, trebuie să fie înaintea căutării pâinii (cf. Mt 6,33).

Luni din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a VI-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a VI-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a VI-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a VI-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Astăzi Isus proclamă legea cea nouă. El nu abrogă legea pe care Dumnezeu a dat-o poporului său, pentru a fi deplin liber, ci o perfecţionează, punând accent cu hotărâre pe dispoziţia internă a omului. Aici, în inima omului, se dă bătălia pentru fidelitatea sa faţă de Dumnezeu şi deschiderea faţă de alţii. În scrisoarea sa, sfântul Paul declară că deşi a fost lipsit de mijloacele omeneşti, totuşi, Duhul Sfânt i-a descoperit planul de mântuire pe care Dumnezeu, în înţelepciunea sa, l-a întocmit din veşnicie.

Sâmbătă din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Înmulţirea pâinilor evidenţiază întreaga compasiune umană a lui Isus pentru foamea mulţimii; gestul îl integrează pe acela al împărţirii cuvântului lui Dumnezeu. În afară de aceasta, gestul trimite la instituirea Euharistiei care se bazează în mod sacramental pe cele două lucruri.

Vineri din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Vindecarea surdo-mutului ne descoperă încă o dată puterea lui Isus; faptul simbolizează şi capacitatea lui Isus de a ne deschide interior la dialogul cu Dumnezeu şi cu alţii: în acesta stă adevărata răscumpărare.

Joi din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Una dintre lecţiile cele mai importante ale lui Isus constă în a ne spune că răul este înlăuntrul nostru; ceea ce provine din afară poate să ne murdărească numai pentru că suntem deja în mod personal contaminaţi în interior. Reversul acestei lecţii este o privire optimistă spre toate realităţile create care în ele însele sunt bune (cf. Gen 1,31).

Miercuri din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus luptă împotriva atitudinii fariseice care pretinde să-l înlocuiască pe Dumnezeu în cunoaşterea binelui şi a răului, pe baza căreia să edifice apoi sfinţenia personală şi a aproapelui. În loc de a se concentra asupra cunoaşterii binelui şi a răului şi asupra judecării acţiunilor omului, este suficient de a-l cunoaşte şi a-l iubi pe Dumnezeu şi de a se lăsa cunoscuţi şi iubiţi de el.

Luni din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a V-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Săracii şi marginalizaţii îl urmează pe Isus. Îşi pun speranţa în el şi caută sănătatea. Trebuie amintit că pentru evrei boala avea şi o semnificaţie religioasă: într-un fel era considerată ca o consecinţă a păcatului. Sănătatea sau neputinţa depăşeau simplul ambient fizic sau medical şi făceau parte din misterul lui Dumnezeu.

Duminica a V-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
*
Duminica a V-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
*
Duminica a V-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Astăzi Isus ne spune: „Voi sunteţi sarea pământului. Voi sunteţi lumina lumii”. Fermentul pe care creştinii trebuie să-l introducă în lume, mărturia pe care trebuie să o dea este aceea a dragostei faţă de cel sărac care e lipsit de pâine, de căldură sau de iubire. Ea este de fapt şi învăţătoarea Vechiului Testament, după cum se vede din lectura întâi. Amintind credincioşilor din Corint umila lor condiţie, sfântul Paul se prezintă el însuşi ca unul lipsit de mijloace omeneşti, dar puternic prin crucea lui Cristos pe care el o vesteşte oamenilor.

Sâmbătă din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Sâmbătă din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
*
Vineri din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Ioan Botezătorul este înainte-mergătorul lui Isus, până acolo încât împărtăşeşte cu el datoria şi misiunea „slujitorului suferind”. Glasul său care cheamă la convertire nu putea fi tolerat. Este misiunea şi soarta profeţilor. Ioan este simbolul coerenţei între profetism şi martiriu.

Vineri din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Joi din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Miercuri din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Marţi din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Luni din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Sâmbătă din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Sâmbătă din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
*
Vineri din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
*
Vineri din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Joi din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Miercuri din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Miercuri din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
*
Marți din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
*
Marți din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
*
Luni din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Duminica a III-a din Timpul de peste An, anul C
Timpul de peste an
Duminica a III-a din Timpul de peste An, anul B
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Duminica a II-a din Timpul de peste An, anul C
Timpul de peste an
Duminica a II-a din Timpul de peste An, anul B
Timpul de peste an
Sâmbătă din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Vineri din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Miercuri din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Luni din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul par
Timpul de peste an
Joi din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Misiunea celor doisprezece este fundamental caracterizată de sărăcie, ca semn al totalei dăruiri pentru Isus care îi trimite şi pentru mesajul de predicat (care are drept conţinut venirea împărăţiei lui Dumnezeu şi convertirea). În această situaţie, responsabilitatea unui eventual refuz poate să cadă numai pe aceia care nu-i ascultă.

† COBORÂREA SF. DUH (RUSALIILE), Anul C
Timpul Pascal
† COBORÂREA SF. DUH (RUSALIILE), Anul B
Timpul Pascal
† COBORÂREA SF. DUH (RUSALIILE), Anul A
Timpul Pascal

Rusaliile şi Paştele coincid pentru Ioan, precum Duhul Sfânt şi Cristos înviat erau profund legaţi în cele cinci promisiuni ale Duhului prezente în discursul de la ultima Cină. Ca şi în celelalte apariţii de la Ierusalim, trei sunt elementele structurale: iniţiativa lui Isus („Pace vouă!”), recunoaşterea lui („le-a arătat mâinile şi coasta”), misiunea („Duhul Sfânt spre iertarea păcatelor”). Simbolul central este „suflarea” lui Isus asupra discipolilor, un gest care aminteşte de actul primordial al creaţiei lui Dumnezeu. În iertarea păcatelor este semnul prezenţei Duhului Sfânt în mijlocul nostru şi este începutul unei noi creaţii care face să înceapă o omenire nouă şi răscumpărată. Rusaliile înseamnă redescoperirea prezenţei sacramentale a lui Cristos cu ajutorul Duhului Sfânt în Biserica sa.

† COBORÂREA SF. DUH (RUSALIILE), Liturghia din Ajun
Timpul Pascal

Această Liturghie se foloseşte sâmbătă seara înainte sau după Vespere I.

Sâmbătă din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal, Liturghia de dimineață
Timpul Pascal
Vineri din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Isus îl reabilitează pe Petru, confirmându-l la cârma turmei sale. Tripla întrebare a lui Isus corespunde fără îndoială cu cele trei întrebări pe care slujitoarea din casa marelui preot i le-a pus înainte de tăgăduirea sa, iar cele trei momente în care Petru mărturiseşte iubirea sa faţă de Isus corespund cu tripla tăgăduire.

Joi din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Să trăim între noi ceva din relaţiile divine? Pare atât de excepţional încât preferăm să ne mulţumim cu alte ideii mai familiale: să fim drepţi, să fim buni! Nu! Trebuie să ne avântăm mai departe şi să acceptăm impactul acestei invitaţii nemaiauzite: „Ca ei să fie una, ca şi noi”.

Miercuri din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

La finalul discursului-testament, Isus se adresează Tatălui care îl va „glorifica” în moarte şi înviere şi-l va încredinţa comunităţii discipolilor. El descrie comunitatea prin câteva caracteristici care constituie inima Bisericii. Trebuie să fie una, unită cu Dumnezeu şi cu fraţii în iubire. Trebuie să păstreze şi să proclame cuvântul pe care Cristos i l-a încredinţat. Trebuie să fie în lume fără să fie din lume, acţionând în ea ca un ferment. Trebuie să ştie să accepte suferinţa pe care ura lumii o aduce cu sine şi să continue să anunţe evenimentul pascal, izvor de mântuire universală.

Marți din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Făcându-se om, Fiul merge să cucerească o nouă slavă transformând condiţia umană. Prin moartea sa din iubire şi prin înviere el deschide porţile vieţii divine care ne va inunda şi ne va transfigura: „Eu le voi da viaţa veşnică şi ei mă vor preamări”. De atunci încoace, cum va spune sfântul Irineu, „omul viu este slava lui Dumnezeu şi viaţa omului este vederea lui Dumnezeu”.

Luni din Săptămâna a VII-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Discursul de rămas bun al lui Isus se termină cu un strigăt de triumf. Murind, Isus a învins lumea. Credincioşii nu au de ce să se teamă: în ciuda suferinţelor şi a persecuţiilor ei vor învinge lumea „prin credinţa în Isus” (1In 5,4-5).

Duminica a VII-a din Timpul Pascal, Anul C
Timpul Pascal
Duminica a VII-a din Timpul Pascal, Anul B
Timpul Pascal
Duminica a VII-a din Timpul Pascal, Anul A
Timpul Pascal
Valoarea primei lecturi este concentrată pe această comunitate mică adunată „în încăperea de sus”. În ea, ca membru ales al Bisericii, este Maria, mama lui Isus. Această comunitate, care se roagă asiduu, devine modelul oricărei comunităţi creştine. A doua lectură ne spune că dacă suferinţa derivă din faptul că suntem creştini, ea este adevărata participare la misterul lui Cristos şi este izvor de certitudine că vom participa la mărirea lui. Pe baza acestei convingeri devine uşor de înţeles apropierea dintre tema bucuriei şi tema suferinţei. Rugăciunea lui Isus din Evanghelie are ca obiect gloria sa şi pe aceea a Tatălui.
Sâmbătă din Săptămâna a VI-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

O caracteristică a rugăciunii creştine: rugăciunea înseamnă o intrare în rugăciunea lui Isus. Creştinul care se roagă nu se află izolat în faţa lui Dumnezeu, ci se uneşte cu rugăciunea pe care Cristos o înalţă către Tatăl. Aceasta înseamnă „a cere în numele său”. Rugându-ne în numele lui Isus, noi atingem inima Tatălui.

Vineri din Săptămâna a VI-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
Joi din Săptămâna a VI-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
În regiunile în care solemnitatea Înălţării Domnului se ţine în duminica următoare, duminica a VII-a timpului pascal, astăzi se folosesc aceste texte.
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI, Anul C
Timpul Pascal
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI, Anul B
Timpul Pascal
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI, Anul A
Timpul Pascal
Sfântul Luca în „Faptele Apostolilor” prezintă Înălţarea lui Cristos la cer ca sfârşitul prezenţei lui pământeşti şi ca punct de plecare al răspândirii misionare a Bisericii. El va fi prezent în mijlocul discipolilor săi într-o dimensiune nouă, umblând cu ei pe drumurile lumii, unde îi trimite ca martori ai învierii şi vestitori ai iertării păcatelor şi ai vieţii. Cristos, acum la dreapta Tatălui, este capul Bisericii şi fundamentul speranţei noastre.
Miercuri din Săptămâna a VI-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
Marți din Săptămâna a VI-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
Luni din Săptămâna a VI-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Ucenicii vor fi duşi înaintea tribunalelor, dar îi va apăra un „avocat”. Este Mângâietorul, care se prezintă şi ca martor al lui Isus. În primul rând Duhul va acţiona în aşa fel încât să-l lumineze pe ucenic în interior, în drumul de creştere a propriei credinţe. Apoi el va acţiona prin intermediul ucenicilor atunci când comunitatea va fi chemată să dea mărturie în faţa lumii.

Duminica a VI-a din Timpul Pascal, Anul C
Timpul Pascal
Duminica a VI-a din Timpul Pascal, Anul B
Timpul Pascal
Duminica a VI-a din Timpul Pascal, Anul A
Timpul Pascal
Creştinul ştie că este rodul binecuvântării, al milostivirii şi iubirii lui Dumnezeu. De aici provine speranţa care locuieşte în inimile noastre. Speranţa pe care o mărturisim prin atitudinea noastră. Conştienţi fiind că Dumnezeu ne iubeşte, devenim instrumentele lui de binecuvântare şi de fraternitate faţă de alţii. Aceasta merită osteneala şi suferinţa, căci Cristos ne-a dat un exemplu murind pentru păcatele noastre. Isus promite Duhul adevărului celor care păzesc poruncile lui.
Sâmbătă din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Iubirii i se opune mânia. Isus a venit ca dar de iubire a Tatălui (In 3,16) pentru a constitui comunitatea celor care se iubesc. Dar ucenicii, într-un fel sau altul, vor avea aceeaşi soartă cu a Învăţătorului: vor fi urâţi şi persecutaţi. Crucea lui Cristos şi legea sa de iubire sunt văzute ca nişte nebunii sau ca nişte alegeri ce contrastează cu interesele „lumii”.

Vineri din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Primind iubirea lui Dumnezeu arătată în Isus şi rămânând uniţi cu el, ucenicii dau roade. Rodul pe care îl vrea Dumnezeu este iubirea reciprocă, adică: „Să vă iubiţi unii pe alţii, aşa cum eu v-am iubit pe voi”. Modelul este Isus care a ajuns la culmea iubirii dându-şi viaţa pentru prietenii săi.

Joi din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
Miercuri din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Parabola sau alegoria viţei şi a mlădiţelor, folosită atât de des în Vechiul Testament, exprimă aici raportul vital dintre Isus şi ucenicii săi. Cuvântul cheie este „a rămâne”. Adevăratul ucenic trebuie „să rămână” în cuvântul lui Isus, pentru că „dacă mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul meu” (In 14,23). A fi ucenic nu înseamnă a urma o doctrină, ci a rămâne unit prin intermediul iubirii.

Marți din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Isus, luându-şi rămas bun de la ai săi, îi salută în stilul oriental dorindu-le pacea. Dar această pace nu este un salut oarecare: este pacea sa, pe care el o transmite ca pe un dar. Pace – Shalom! Deşi e vorba de salutul obişnuit în Israel, aici el capătă semnificaţia salutului pascal al lui Isus înviat. O pace care emană din prezenţa celui absent, care se întoarce continuu pentru cei care îl iubesc.

Luni din Săptămâna a V-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Îl iubesc pe Cristos numai atunci când ascult de cuvântul său, deoarece iubirea mea concretă şi reală nu se manifestă printr-un cuvânt, un vis sau o mişcare a inimii, ci printr-un comportament, printr-o orientare concretă a vieţii. Această orientare este clară: „trebuie să-i iubim pe fraţi”. Cu aceeaşi iubire arătată nouă de Isus. Iubire profundă trăită în raport cu Tatăl. Conduita noastră fraternă prelungeşte ceea ce se trăieşte în Sfânta Treime.

Duminica a V-a din Timpul Pascal, Anul C
Timpul Pascal
Duminica a V-a din Timpul Pascal, Anul B
Timpul Pascal
Duminica a V-a din Timpul Pascal, Anul A
Timpul Pascal
Figura lui Cristos loveşte şi atrage mulţi oameni contemporani cu noi, dar există pericolul ca el să fie văzut numai din perspectiva umană, anulându-i sau refuzându-i divinitatea. Ce să fac eu, spunea un tânăr, cu un Dumnezeu dezbrăcat de divinitatea, mărirea, puterea sa şi redus la însăşi umanitatea mea? De aici necesitatea evanghelizării din partea preoţilor.
Sâmbătă din Săptămâna a IV-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Identitatea lui Cristos cu Tatăl este perfectă, el este chipul vizibil al lui Dumnezeu cel invizibil: „Cine mă vede pe mine îl vede pe Tatăl”. Dumnezeu l-a dat pe Fiul său pentru mântuirea lumii. Cristos moare, iar acum le revine ucenicilor săi, purtători de Duhul Sfânt, misiunea de a proclama învierea şi de a confirma că iubirea este mai tare decât moartea.

Vineri din Săptămâna a IV-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Isus este drumul, Tatăl este scopul. Isus ne duce până la Tatăl pentru că el este adevărul, pentru că prin intermediul lui este revelată realitatea mântuirii care este viaţă pentru fiecare credincios. A merge către Tatăl înseamnă a-l cunoaşte pe Tatăl. Locuinţa lui Dumnezeu este înlăuntrul nostru: „Dacă mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul meu; Tatăl meu îl va iubi, vom veni la el şi ne vom face locuinţă la el” (In 14,23).

Joi din Săptămâna a IV-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Viaţa lui Isus este o dăruire continuă altora, păcătoşilor, celor mai nevoiaşi. În timpul ultimei cine, deşi este Învăţător şi Domn, face un gest de sclav, spălând picioarele ucenicilor. Este propunere şi exemplu pentru cei care-l urmează: slujire şi fraternitate. Pentru că aşa este Dumnezeu. „Dumnezeu este iubire”, iar limita iubirii este de a iubi fără limite.

Miercuri din Săptămâna a IV-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

„Misiunea lui Cristos, Răscumpărătorul, încredinţată Bisericii, este încă departe de împlinirea sa. La sfârşitul celui de-al doilea mileniu al venirii sale, o privire de ansamblu asupra omenirii arată că misiunea este încă la început şi că trebuie să ne angajăm cu toate puterile în slujba ei. Duhul este cel care provoacă...” (Ioan Paul al II-lea, Redemptoris missio, 1).

Marți din Săptămâna a IV-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Isus şi misiunea sunt prezentate cu imaginea păstorului. Păstorul cel bun „îşi dă viaţa”, în timp ce păstorul fals, mercenarul, fuge din faţa pericolului. Păstorul cel bun se identifică cu poporul său. Glasul şi iubirea lui Isus sunt menite pentru toţi. Mântuirea, eliberarea, sunt oferte universale.

Luni din Săptămâna a IV-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Tema fundamentală a lecturilor din această a patra săptămână a Paştelui este comunitatea. Cei doisprezece se împrăştie după ce Isus a fost prins în grădina Ghetsemani. Cel înviat i-a reunit pentru ca să formeze o comunitate. El este „poarta” prin care se intră în staul, în comunitate. Comunitate deschisă „şi neamurilor...”, adică tuturor bărbaţilor şi femeilor din toate timpurile.

Duminica a IV-a din Timpul Pascal, Anul C
Timpul Pascal
Duminica a IV-a din Timpul Pascal, Anul B
Timpul Pascal
Duminica a IV-a din Timpul Pascal, Anul A
Timpul Pascal
„Au fost mişcaţi până în adâncul inimii” şi au simţit nevoia de a-şi schimba viaţa. Mesajul este acelaşi şi pentru noi sau riscăm ca istorisirea a ceea ce iubirea lui Dumnezeu a făcut pentru noi să ne facă total indiferenţi? Totuşi numai Cristos este cel care ne poate deschide uşa care ne conduce la viaţa deplină. Numai el poate fi călăuza credincioasă pe drumul nostru.
Sâmbătă din Săptămâna a III-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
Vineri din Săptămâna a III-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

În limbaj simbolic, Isus este noul miel pascal care se oferă ca hrană pentru o viaţă veşnică, deplină. Nu o viaţă pentru viitor, ci una care începe chiar azi. Dăruind viaţa sa, Isus a transmis şi continuă să transmită lumii viaţa. Acest lucru îl celebrăm în Euharistie. Şi-l trăim în fiecare zi atunci când ne împărtăşim cu pâinea vieţii.

Joi din Săptămâna a III-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

În „noul exod” Isus însuşi este pâine pentru drum. El este şi drumul. Împreună cu el am intrat deja în viaţa veşnică. „Eu sunt pâinea vieţii... Cine mănâncă din această pâine va trăi în veci”. Viaţa veşnică a început deja. Însuşi Isus este pâinea pentru drum.

Miercuri din Săptămâna a III-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Isus se oferă omenirii ca dar al Tatălui: „Eu sunt pâinea”, „Eu sunt viaţa…”, şi ca promisiune: „Acela care vine...”, „Acela care crede...”, „Acela care mănâncă...”. A sta cu Isus înseamnă a ne dărui ca pâine şi a participa la promisiune: fără foame, fără sete, fără moarte…

Marți din Săptămâna a III-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

În timp ce evreii traversau pustiul îndreptându-se spre ţara promisă, într-o dimineaţă, în zori, au văzut un aliment care acoperea pământul ca o brumă. Şi se întrebau: „Man hou / Ce-i asta?”. De atunci această hrană a fost numită mană. Şi mulţimea care se găsea înaintea lui Isus cerea un semn şi se întreba: „Man hou / Cine este acesta?”. Iar Isus răspundea: „Eu sunt pâinea coborâtă din cer”. Pâinea vieţii celei noi. „Doamne, dă-ne această pâine!”.

Luni din Săptămâna a III-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Isus este unica hrană care poate să sature foamea lumii de azi: a crede în el şi a-l recunoaşte pe Tatăl; a vedea în celălalt pe fratele nostru; a fi responsabili faţă de creaţie; a crede în Isus şi a deveni semănători de viaţă.

Duminica a III-a din Timpul Pascal, Anul C
Timpul Pascal
Duminica a III-a din Timpul Pascal, Anul B
Timpul Pascal
Duminica a III-a din Timpul Pascal, Anul A
Timpul Pascal

În prima lectură este prima mărturie dată de apostoli despre Cristos după ce l-au primit pe Duhul Sfânt. Nu este o simplă poveste a ceea ce s-a întâmplat cu Cristos, ci o aprofundare a evenimentului în lumina Scripturilor. Petru ne aminteşte de atitudinea de frică filială pe care trebuie s-o avem faţă de Dumnezeu. Această normă de viaţă se înrădăcinează pe credinţa în misterul lui Cristos. Conţinutul acestui mister este răscumpărarea dobândită în Cristos. Răscumpărarea care, prin credinţă, devine şi fundamentul speranţei noastre. Pedagogia lui Luca, descriind întâlnirea lui Cristos cu discipolii din Emaus, are scopul de a arăta comunităţii creştine drumul ce trebuie parcurs pentru a avea o reală întâlnire cu Cristos. Două momente sunt foarte importante: ascultarea Scripturii şi frângerea pâinii. Cele două mese, la care luăm parte, spune sfântul Ambrozie, sunt cea a cuvântului şi cea a pâinii. Fragmentul Evangheliei ne oferă şi un alt element preţios în mărturia pe care apostolii o dau despre învierea lui Isus: apariţia lui Isus, Învăţătorul, în faţa lui Petru.

Sâmbătă din Săptămâna a II-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Barca, având la bordul ei pe ucenici, este imaginea Bisericii care merge înainte cu toate dificultăţile. Dar principalul obstacol nu vine din afară: se datorează mai degrabă lipsei de credinţă în Isus, prin faptul că nu e recunoscut ca Domn şi învingător peste toate adversităţile, peste tot ceea ce generează frica în ucenici. Deschide, Doamne, ochii şi urechile noastre: cuvântul şi prezenţa ta ne vor da linişte şi pace!

Vineri din Săptămâna a II-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Timp de mai multe zile vom citi capitolul VI din Ioan, care îl prezintă pe Isus ca pâine a vieţii. În această privinţă există în Exod mana, lipsa de pâine în pustiu care a fost motiv de ispitire... şi Paştele care este cea mai mare sărbătoare a Exodului. Acum, ajutat de sărăcia unui copil care avea puţine pâini de orz, însuşi Isus împarte tuturor pâine. Şi face chiar mai mult: se face pâine. Euharistia este marele cadou de Paşte.

Joi din Săptămâna a II-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Prin originea sa divină, Cristos este Revelatorul. El „stă deasupra tuturor”, „vine din cer” şi are permanent plinătatea Duhului. Tatăl îl iubeşte pe Fiul în aşa fel încât dă viaţă veşnică celor care cred în el. Pentru om lucrul cel mai important este adeziunea de credinţă. Credinţa este deja transmitere de viaţă, o „naştere din nou”.

Miercuri din Săptămâna a II-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal

Dumnezeu nu poate fi căutat în ceea ce este util sau utilizabil. El este tată şi mamă. El este iubire – „Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea...” – şi iubirea se exercită în mod gratuit. El ne-a arătat iubirea sa trimiţându-l pe Fiul său pe pământ, nu pentru a condamna, ci pentru a mântui. Dacă noi credem în iubire vom avea viaţă.

Marți din Săptămâna a II-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
Luni din Săptămâna a II-a din Timpul Pascal
Timpul Pascal
Duminica a II-a din Timpul Pascal, Anul C
Timpul Pascal
Duminica a II-a din Timpul Pascal, Anul B
Timpul Pascal
Duminica a II-a din Timpul Pascal, Anul A
Timpul Pascal

În prima lectură ni se descrie sensul comuniunii primilor creştini, cu o particulară insistenţă asupra ideii de Biserică, acea comunitate deschisă tuturor, şi asupra acţiunii apostolilor, semne ale prezenţei celui înviat printre oameni. A doua lectură prezintă prima revelaţie a sfântului Ioan: „Cel înviat posedă acum plinătatea vieţii”. Pentru cel care crede în el, moartea nu mai reprezintă ultimul cuvânt al destinului său. Evanghelia relatează apariţia lui Isus „după opt zile”. Centrul tematic este darul păcii şi darul Duhului Sfânt; prin forţa acestor daruri, discipolii vor fi trimişi cu misiunea de a construi o istorie a reconcilierii. În această duminică, trebuie să discernem mesajul profund pentru a ilumina, prin bucuria celui înviat, întunericul care este în noi.

Sâmbătă din octava Paştelui
Timpul Pascal

Relatările apariţiilor pe care le-am citit în această săptămână sunt mărturisiri de credinţă pascală. Această parte finală a Evangheliei după Marcu rezumă apariţiile relatate în celelalte Evanghelii. Consecinţa acestor întâlniri este misiunea: „Nu putem să nu vorbim despre ceea ce am văzut şi am auzit”.

Vineri din octava Paştelui
Timpul Pascal

Petru şi însoţitorii săi, în timp ce Isus înviat îi priveşte de pe malul lacului, pescuiesc exact 153 de peşti. Suntem într-un simbolism deplin, dar, desigur, nu în irealitate! Aici realitatea este atât de bogată şi misterioasă încât poate fi descrisă numai prin simboluri. Hrana oferită de Isus ne face să ne gândim în mod inevitabil la Euharistie, în care fiecare creştin se apropie de cel înviat, îl recunoaşte şi intră în comuniune cu el.

Joi din octava Paştelui
Timpul Pascal

Cu înmormântarea lui Isus, ucenicii şi-au înmormântat şi speranţele. Dar deodată, el este aici, „în mijlocul lor”. Cel mort, cel răstignit, cel înmormântat, este aici, e viu! „Pipăiţi-mă şi vedeţi: un duh nu are carne şi oase cum vedeţi că am eu” şi, chiar dacă ei sunt nebuni de veselie, pentru a le mai da o dovadă, Isus „a mâncat înaintea ochilor lor”. Ochii lor sunt acum ochii credinţei noastre.

Miercuri din octava Paştelui
Timpul Pascal

După mulţi ani, sfântul Luca povesteşte ce s-a întâmplat în seara de Paşti. El scrie unor creştini care nu reuşesc întotdeauna să-l descopere pe Isus în viaţa lor. Le arată că îl pot întâlni – ca şi acei ucenici descurajaţi care se întorceau la Emaus – prin primirea celuilalt, prin dialog, ospitalitate, citirea Sfintei Scripturi, împărţirea pâinii şi a Euharistiei.

Marţi din octava Paştelui
Timpul Pascal

Maria Magdalena inaugurează noua sa viaţă ca martor al celui înviat. Trebuie să meargă să anunţe fraţilor săi vestea cea mare. Nu poate să o ţină numai pentru sine, trebuie să o împărtăşească. „Spune-ne Marie, ce-ai văzut în drumul tău? L-am văzut pe Domnul, am văzut mormântul gol, i-am văzut pe îngeri, martorii învierii lui, giulgiul şi veşmintele: bucuria şi speranţa mea a înviat!”.

Luni din octava Paştelui
Timpul Pascal

Primul cuvânt al lui Isus înviat este o invitaţie la bucurie. Nu mai este loc pentru tristeţe şi pentru frică. Moartea a fost învinsă. Trebuie inaugurată viaţa cea nouă, împărtăşind-o, pornind din Galileea, unde începuse totul. Aici ucenicii vor trăi marea experienţă a întâlnirii cu cel înviat.

ÎNVIEREA DOMNULUI, LITURGHIA DIN TIMPUL ZILEI
Timpul Pascal

Colectă pentru seminariile diecezane.
La mormântul gol sunt semne pentru aceia care sunt dispuşi să creadă: trebuie să ştim să vedem. Ucenicul pe care-l iubea Isus devine credinciosul tip care va şti de acum să înţeleagă Scriptura, adică să vadă scopul şi unitatea întregului plan mântuitor al lui Dumnezeu.

ÎNVIEREA DOMNULUI, VIGILIA PASCALĂ, Anul C
Sfantul Triduum Pascal
ÎNVIEREA DOMNULUI, VIGILIA PASCALĂ, Anul B
Sfantul Triduum Pascal
ÎNVIEREA DOMNULUI, VIGILIA PASCALĂ, Anul A
Sfantul Triduum Pascal

Colectă pentru seminariile diecezane.
Ce aţi venit să căutaţi în noaptea aceasta? Un Dumnezeu învins, imobilizat într-un sicriu, închis într-un mormânt? Nu. El este stăpânul libertăţii şi al victoriei: a învins răul şi moartea. Este stăpânul Paştelui: cu el ne înălţăm de la pământ, participăm la victoria sa şi continuăm să înaintăm plini de speranţă şi de bucurie.

Miercuri din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
Marţi din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

După ce a depăşit pericolele furtunii, Isus şi ai săi coboară din barcă în teritoriul păgân pentru a lăsa şi aici semnele eliberatoare ale împărăţiei lui Dumnezeu. Printr-un limbaj plin de simboluri, Isus este arătat ca acela care învinge forţele satanice şi îi restituie omului demnitatea sa. Ca şi în faţa furtunii potolite, cei prezenţi sunt uimiţi de puterea eliberatoare a lui Isus.

Luni din Săptămâna a IV-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Vinerea Sfântă
Sfantul Triduum Pascal

În sfârşit, iată-te aici, răstignit! Expus în slăbiciunea cea mai absolută pentru a ridica din ţărână pe cei maltrataţi în viaţă. Descărnat, pentru a pune mâna lui Dumnezeu peste toţi săracii care nu au glas. În sfârşit, iată-te aici, Cristoase al bunătăţii împărţite fără nici o măsură! Braţele tale deschise pentru a iubi sunt cea mai puternică speranţă a noastră pentru ziua de azi şi pentru totdeauna!

Joia Sfântă - Cina Domnului
Sfantul Triduum Pascal

A căzut în genunchi pentru a-i sluji cu umilinţă pe ucenicii săi! Un gest mic de iubire, lipsit de valoare. Dar este singurul în măsură să trezească în noi surprinderea care la rândul ei ne va face să ne despuiem şi să ne angajăm pentru a aduce fericire fratelui. Acest gest răstoarnă mentalitatea noastră şi introduce în ea logica lui Dumnezeu: logica iubirii!

Joia Sfântă - Liturghia sfințirii Crismei
Saptamana Sfanta
Miercuri din Săptămâna Sfântă
Saptamana Sfanta

Îl trădăm pe Cristos ori de câte ori închidem ochii în faţa problemelor celorlalţi considerând că nu este treaba noastră, ori de câte ori vindem în pierdere reputaţia noastră pentru că „în viaţă nu trebuie să fii stupid”. Îl trădăm pe Cristos atunci când nu facem celui mai mic dintre ai săi ceea ce i-ar permite să se menţină sigur, liber, în picioare.

Marți din Săptămâna Sfântă
Saptamana Sfanta

Aniversarul inaugurării pontificatului papei Benedict al XVI-lea (2005). Dacă se fac celebrări particulare, se poate spune Liturghia aniversării alegerii papei. La toate Liturghiile se va aminti aniversarul la rugăciunea credincioşilor printr-o intenţie special formulată.
Şi noi suntem trădători. Negăm că a putut exista o oarecare legătură. Uităm cu făţărnicie iubirea împărtăşită, bucuriile comune, proiectele de viitor formulate împreună. Jurăm că nu am avut nimic în comun. Respingem, dispreţuim, cu scuza că am găsit ceva mai bun. Fiecare trădare este o istorie murdară de interese!

Luni din Săptămâna Sfântă
Saptamana Sfanta

Aşa nu se face! Să se risipească o aşa cantitate de parfum foarte scump! Desigur, pentru cel care iubeşte, niciodată nimic nu este prea mult. O aşa de mare iubire provoacă amărăciune şi invidie în prietenii lui Isus. Oare au uitat că atunci când cineva iubeşte nu calculează? Astăzi, la douăzeci de secole distanţă, cine este cel care ştie cât de mult avea „punga comună” a ucenicilor lui Isus sau soarta care i-a lovit? Dar nimeni nu a putut uita acest gest extrem şi nemăsurat al bunătăţii generoase a Mariei din Betania.

† DUMINICA FLORIILOR, Anul C
Saptamana Sfanta

Pentru Liturghiile din această duminică sunt prevăzute trei lecturi care se recomandă foarte insistent şi care nu pot fi omise sau înlocuite decât din motive pastorale bine întemeiate. Ţinând cont de importanţa relatării Pătimirii Domnului, preotul poate, ţinând cont de credincioşii care participă la Liturghie, să citească fie numai una dintre cele două lecturi care preced Evanghelia, fie numai relatarea Pătimirii, chiar în forma scurtă, dacă este necesar. Aceste prescurtări nu se pot face decât la Liturghiile celebrate cu participarea poporului.

† DUMINICA FLORIILOR, Anul B
Saptamana Sfanta

Pentru Liturghiile din această duminică sunt prevăzute trei lecturi care se recomandă foarte insistent şi care nu pot fi omise sau înlocuite decât din motive pastorale bine întemeiate. Ţinând cont de importanţa relatării Pătimirii Domnului, preotul poate, ţinând cont de credincioşii care participă la Liturghie, să citească fie numai una dintre cele două lecturi care preced Evanghelia, fie numai relatarea Pătimirii, chiar în forma scurtă, dacă este necesar. Aceste prescurtări nu se pot face decât la Liturghiile celebrate cu participarea poporului.

† DUMINICA FLORIILOR, Anul A
Saptamana Sfanta

Pentru Liturghiile din această duminică sunt prevăzute trei lecturi care se recomandă foarte insistent şi care nu pot fi omise sau înlocuite decât din motive pastorale bine întemeiate. Ţinând cont de importanţa relatării Pătimirii Domnului, preotul poate, ţinând cont de credincioşii care participă la Liturghie, să citească fie numai una dintre cele două lecturi care preced Evanghelia, fie numai relatarea Pătimirii, chiar în forma scurtă, dacă este necesar. Aceste prescurtări nu se pot face decât la Liturghiile celebrate cu participarea poporului.

Procesiunea din Duminica Floriilor, Anul C
Saptamana Sfanta
Procesiunea din Duminica Floriilor, Anul B
Saptamana Sfanta
Procesiunea din Duminica Floriilor, Anul A
Saptamana Sfanta
Sâmbătă din Săptămâna a V-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Cristos moare de bunăvoie împlinind voinţa Tatălui. Şi „moare pentru naţiune…, dar şi pentru a-i aduna laolaltă pe fiii lui Dumnezeu care erau risipiţi”. Moartea sa este viaţă pentru toţi. Este încheiată o alianţă de pace care va dura în veci. Unitatea noastră nu se poate baza numai pe legături exterioare, ci trebuie să se bazeze pe credinţă şi pe iubire.

Vineri din Săptămâna a V-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Isus a fost refuzat pentru că, „om fiind, se face Dumnezeu”. Dar, graţie faptului că Dumnezeu s-a făcut om în Isus, totul a fost transformat: cu el este mai uşor să trăim în contact cu Dumnezeu; credinţa devine drum şi creştere; slăbiciunile noastre nu mai sunt obiect de dispreţ; minunea nu este un joc, ci o parabolă autentică a existenţei. Cu el, cuvântul luminează misterul omului şi al lui Dumnezeu.

Joi din Săptămâna a V-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Se naşte într-o familie şi provine dintr-o localitate necunoscută din Galileea. Este de naţionalitate ebraică, sub ocupaţie romană. Prin credinţă aparţine urmaşilor lui Abraham. Este de sânge regal, pentru că aparţine neamului lui David. Moare pe cruce ca un sclav, despuiat de drepturile sale de cetăţean. Este Isus şi proclamă „Eu sunt”, Dumnezeu care s-a revelat poporului său.

Miercuri din Săptămâna a V-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare
Marţi din Săptămâna a V-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare
Luni din Săptămâna a V-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Isus primeşte cu iubire femeia acuzată de adulter şi o eliberează prin iertare. Procesul nostru de credinţă ne duce la cunoaşterea tot mai mare a Dumnezeului iubirii şi al iertării. Mergem pe urmele lui Cristos angajându-ne viaţa şi energiile pentru ca fiinţele umane să găsească în Dumnezeu puterea de a se reconcilia dincolo de toate supărările şi să găsească şi bucuria de a trăi uniţi, dincolo de diferenţele de rasă, clasă socială sau religie.

Liturghie la alegere
Timpul Postului Mare

Această Liturghie poate fi folosită în orice zi din cursul săptămânii a 5-a din Postul Mare, mai ales în anii B şi C, când în duminica a V-a din Postul Mare nu se citeşte Evanghelia despre Lazăr.

Duminica a V-a din Postul Mare, Anul C
Timpul Postului Mare
Duminica a V-a din Postul Mare, Anul B
Timpul Postului Mare
Duminica a V-a din Postul Mare, Anul A
Timpul Postului Mare

Mai mult decât despre o restaurare este vorba despre o nouă creaţie: Duhul care coboară din cer însufleţeşte o inimă nouă, în întregime orientată spre Dumnezeu şi spre alianţa sa. Participarea la misterul pascal al lui Cristos prin Botez devine şi participarea la noua creaţie în Duhul. Învierea lui Lazăr este semnul realizării noii creaţii şi al noii alianţe promise de Ezechiel. Isus plânge înaintea primei creaţii, căzută în dezordine, în prada morţii şi a descompunerii. Patima, moartea şi învierea lui prin opera Duhului Sfânt (moartea şi învierea lui Lazăr le vestesc) îl proclamă stăpânul oricărei cărni. Învierea lui Lazăr este şi celebrarea Botezului nostru: în ziua Botezului, Biserica se îndreaptă spre catehumen ca şi spre creştinul căzut în păcat: „Lazăre, vino afară”; Cristos şi Biserica spun: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă”; bandajele păcatului cad auzind glasul Bisericii care se roagă împreună cu Cristos în faţa omului păcătos (Lazăr) şi rugăciunea ei îl restituie vieţii scufundându-l în apele de botez.

Sâmbătă din Săptămâna a IV-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Dacă se obişnuieşte, se pot acoperi crucile şi imaginile sacre, conform prescripţiilor conferinţei episcopale. În acest caz crucile rămân acoperite până la terminarea celebrării Patimilor, feria a IV-a a Săptămânii Sfinte, iar imaginile până la începutul vigiliei pascale.
Cuvintele lui Isus îi separă pe ascultătorii săi. În timp ce unii sunt dispuşi să-l recunoască profet şi Mesia, alţii, cărturarii, susţin că Cristos nu poate să vină din Galileea. Cuvântul lui Isus obligă la o luare de poziţie. A opta pentru Cristos înseamnă a se deschide spre universalism, a fi frate sau soră pentru orice persoană, independent de provenienţă, de rasă sau de mentalitate.

Vineri din Săptămâna a IV-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

„Aşa încât voi cunoaşteţi şi ştiţi de unde sunt?”. Cu toate acestea, ne îndepărtăm de tine, Doamne, şi pierdem faţa ta! Nu este din cauza lipsei de iubire, este pentru că aşa e viaţa, ne trage. Ochii şi inima nu ştiu în ce parte să se îndrepte. Pierdem faţa ta pentru că rămânem departe de practica evangheliei! Doamne, plin de răbdare, continuă să baţi la uşile noastre până când ne vei arăta faţa ta pentru totdeauna.

Joi din Săptămâna a IV-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Trebuie făcut un pas spre lumină pentru a vedea faţa sa, pentru a asculta glasul său. Dar noi nu vrem să ieşim din întuneric, ne ascundem după motivaţii fictive, închidem ochii în faţa inegalităţilor, ne închidem inima în faţa celui care ne cere ceva, înnebunim ca să dobândim primul loc, uităm gingăşia care strigă lângă noi. Ne închidem în faţa evangheliei şi a luminii sale.

Miercuri din Săptămâna a IV-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

„Cine ascultă cuvântul meu are viaţa veşnică”. Să-l ştergem din mintea noastră pe Dumnezeul maiestuos şi ascuns în ceruri! În Isus el a devenit aproape şi frate. Să distrugem celelalte imagini care nu sunt decât idoli construiţi de mâna omului.

Marţi din Săptămâna a IV-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

În istoria poporului lui Israel au existat două semne importante: apa, simbol al vieţii prospere pe care o promitea Dumnezeu, şi legea, garanţie a alianţei lui Dumnezeu cu poporul. Acum Ioan ne revelează că însuşi Isus este apa cea nouă şi alianţa nouă. Piscina din Betsaida şi legea sabatului nu pot să aducă remediu bolilor mulţimii. El este adevărata viaţă. Botezul ne va introduce în ea.

Luni din Săptămâna a IV-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Isaia spune că mântuirea lui Dumnezeu – misterul pascal spre care suntem îndreptaţi – este o nouă creaţie. Isus împlineşte ceea ce a fost vestit de profet. Pentru aceasta, el oferă o viaţă nouă fiului funcţionarului împărătesc care „a crezut în cuvântul lui Isus şi a pornit la drum”. Toţi, fără excepţie, suntem chemaţi la credinţă şi la viaţă. Botezul, sacrament pascal, ne deschide drumul spre viaţa nouă.

Liturghie la alegere
Timpul Postului Mare

Această Liturghie poate fi folosită în orice zi din săptămânii a 4-a din PostulMare, mai ales în anii B şi C, când în duminica a IV-a din Postul Mare nu se citeşte Evanghelia despre orbul din naştere.

Duminica a IV-a din Postul Mare, Anul C
Timpul Postului Mare
Duminica a IV-a din Postul Mare, Anul B
Timpul Postului Mare
Duminica a IV-a din Postul Mare, Anul A
Timpul Postului Mare

Faptul că nu a fost ales întâiul născut evidenţiază nu numai libertatea, ci şi iniţiativa divină în conducerea istoriei. În opera mântuirii, Dumnezeu nu ţine seama de meritul oamenilor. Mântuirea este un dar liber şi gratuit al lui Dumnezeu. A doua lectură ne descoperă că nu mai putem activa ca unii care nu ştiu nimic. Nu ne putem ascunde de lumina care ne-a fost dată. Nu putem refuza să mărturisim credinţa noastră activând în „bunătate, dreptate şi adevăr”. Mărturia luminii este răspunsul conştient, liber şi plin de iubire, al celui care a iluminat ochii noştri cu lumina fără apus. A primi lumină înseamnă a crede în cel pe care Tatăl l-a trimis; înseamnă a recunoaşte că operele lui vin de la Dumnezeu; înseamnă a intra într-o viaţă nouă prin semnele sacramentale şi astfel a participa, prin credinţă, opere şi rituri, la învierea lui, la victoria luminii asupra întunericului, a binelui asupra răului, a vieţii asupra morţii. În botezul pe care apa scăldătoare din Siloe îl recheamă, primim lumina care ne face fii ai lui Dumnezeu – Lumină şi devenim „iluminaţi”.

Sâmbătă din Săptămâna a III-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Începând cu Vesperele acestei zile şi în ziua următoare este permis ca la celebrările liturgice să se folosească culoarea roz a duminicii. Pot fi folosite orga şi celelalte instrumente.
Aniversarul morţii papei Ioan Paul al II-lea (2005).
Parabola vameşului şi a fariseului aşază în opoziţie două atitudini tipice de rugăciune adresată lui Dumnezeu. Rugăciunea umilă care porneşte din inimă ca aceea a vameşului, justifică şi sfinţeşte; rugăciunea celui mândru, ca aceea a fariseului, hrănită de complacerea în propriile merite, este neplăcută lui Dumnezeu.

Vineri din Săptămâna a III-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Cărturarul care „nu era departe de împărăţia lui Dumnezeu” a vorbit despre o ispită împotriva căreia Isus ne pune frecvent în gardă: Să nu credem că suntem în pace cu Dumnezeu pentru faptul că am respectat cu scrupulozitate practicile religioase. În schimb, ştim deja, ceea ce contează mai mult sunt dispoziţiile interioare. Pentru a afirma că-l iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele ar trebui să fim atenţi la distanţa care există între buzele noastre şi inima noastră.

Joi din Săptămâna a III-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

„Cine nu adună cu mine risipeşte”. Una dintre cele mai puternice acţiuni ale duhului rău este împrăştierea. Nu degeaba „diavol” înseamnă „dezintegrator”. Isus ne pune în gardă. Este necesar să alegem terenul: cel al unificării sau cel al diviziunii, cel al unităţii sau cel al împrăştierii. Este necesar ca noi să ştim pentru cine sau pentru ce anume optăm.

Miercuri din Săptămâna a III-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Este important textul legii, dar ceea ce îi dă cu adevărat valoare este spiritul cu care se respectă. Isus ne revelează că nu există decât un singur spirit: iubirea. Pentru aceasta, creştinul nu trebuie să se întrebe până unde poate ajunge fără a păcătui, ci cum este posibil de a da maximul de iubire „până la sfârşit”, ca şi Isus. Este nebunia evangheliei: „Fiţi desăvârşiţi, pentru că Tatăl vostru din ceruri este desăvârşit”.

Marţi din Săptămâna a III-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare
Luni din Săptămâna a III-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Locuitorii din Nazaret îl resping pe consăteanul lor Isus pentru că este fiul lemnarului din sat. Şi astăzi pare mai „raţională” credinţa într-un Dumnezeu îndepărtat şi puternic, care este închis sus în cer. Astfel, el nu ne complică viaţa. Dar Domnul s-a întrupat în persoana unui sclav şi a devenit aproapele nostru în fiecare individ, mai ales în cel sărac şi părăsit.

Liturghie la alegere
Timpul Postului Mare

Această Liturghie poate fi folosită în orice zi din cursul săptămânii a 3-a din Postul Mare, mai ales în anii B şi C, când în duminica a III-a din Postul Mare nu se citeşte Evanghelia despre femeia samariteană.

Duminica a III-a din Postul Mare, Anul C
Timpul Postului Mare
Duminica a III-a din Postul Mare, Anul B
Timpul Postului Mare
Duminica a III-a din Postul Mare, Anul A
Timpul Postului Mare

Necesară pentru toţi cei ce trăiesc, apa este un element „natural” care ne este dăruit. Apa vie a izvorului exprimă şi miracolul reînnoit al vieţii. Făcând să izvorască apa din stâncă, Dumnezeu se manifestă ca Mântuitor al poporului său şi îl face să continue călătoria spre pământul făgăduit. Am fost adăpaţi cu un singur spirit (1Cor 12,13), cu alte cuvinte, tot ale sfântului Paul, am fost „îndreptăţiţi”. Care sunt consecinţele pentru viaţa noastră în relaţia cu Dumnezeu? Pacea, accesul la Tatăl, speranţa întărită de răbdarea care ne face virtuoşi, dragostea lui Dumnezeu şi darul Duhului Sfânt. Evanghelia ne descoperă că nu se poate primi apa care ţâşneşte până la viaţa veşnică, dacă se evită confruntarea cu Cristos. Cine mărturiseşte că Cristos este Mesia acceptă ca mântuirea să se realizeze în modurile şi timpurile vrute de Dumnezeu; înţelege că setea sa cea mai profundă este potolită numai de darul lui Cristos; devine ca femeia din Samaria revelator al prezenţei care le transformă pe toate. De notat fina pedagogie al colocviului lui Isus cu samariteana: o conduce încet, la revizuirea vieţii ei, făcând apel la conştiinţa sa.

Sâmbătă din Săptămâna a II-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Dumnezeu nu face deosebire între fiii săi. Cei care pleacă, cei care rămân, cei care se întorc, păcătoşii şi sfinţii, toţi sunt fiii săi pe care-i iubeşte cu aceeaşi iubire. Dumnezeu nu-i judecă pe cei care se îndepărtează: aşteaptă cu răbdare întoarcerea lor pentru a le fugi în întâmpinare. Îşi deschide braţele pentru toţi. Nu există pedeapsă pentru cei care vin de departe: numai marea sărbătoare a iubirii!

Vineri din Săptămâna a II-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Noi suntem „arendaşii” în care Dumnezeu se încrede pentru a administra creaţia sa. Însă ne comportăm ca proprietarii care îşi arogă toate drepturile. Concentrăm în mâinile câtorva oameni ceea ce aparţine tuturor. Nu-l „ucidem pe fiul”, ci permitem să se prăbuşească în mizerie şi în foame milioane de „fii ai lui Dumnezeu”. Mai avem timp să schimbăm şi să trecem la acţiune. Postul Mare ne oferă această ocazie.

Joi din Săptămâna a II-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare
Miercuri din Săptămâna a II-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

În drum spre Ierusalim, Isus vorbeşte despre cruce, dar ucenicii săi nu înţeleg deloc. Chiar vorbesc despre primele locuri, despre locurile de cinste după care aspiră în împărăţia viitoare. Domnul nu ne va întreba: „Unde ai triumfat, unde ai reuşit să-ţi arăţi puterea? ci „Pe cine ai slujit, pe cine ai strâns în braţe din iubire faţă de mine?”.

Marţi din Săptămâna a II-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Este greu să întrebi mereu, fără să oboseşti: „Aveţi nevoie de mine astăzi?” Să rămâi mereu disponibil şi să vorbeşti de la egal la egal de-a lungul drumului ca un frate şi nu ca un învăţător care spune: „Sunt cel dintâi dintre toţi. Am fost ales pentru a vă conduce”. Este greu să slujeşti cu iubire, deoarece în acel moment te simţi mic, slab, umil…

Luni din Săptămâna a II-a din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Milostivirea lui Dumnezeu este ceva mai mult decât iertarea sau decât uitarea păcatelor. Ea implică milă şi bunătate faţă de cel ce a greşit şi dorinţă de a-l reconduce la propria intimitate. Inima lui Dumnezeu nu iartă ca un judecător, care măsoară motivele pro şi contra, ci iartă ca un tată care îşi angajează existenţa pentru viitorul copiilor săi.

Sâmbătă înainte de Botezul Domnului
Timpul Craciunului
11 IANUARIE
Timpul Craciunului
10 IANUARIE
Timpul Craciunului
9 IANUARIE
Timpul Craciunului
Marți înainte de Botezul Domnului
Timpul Craciunului

Isus simte compasiune pentru aceia care-l urmează „pentru că erau ca nişte oi fără păstor” şi le dă o pâine miraculoasă. Cine caută sincer darurile spirituale, le va primi de la Dumnezeu şi pe cele materiale. Mulţimile, care îl urmau pe Isus pentru a-i asculta cuvântul, au primit şi pâinea pe care nu au cerut-o.

Luni înainte de Botezul Domnului
Timpul Craciunului

În împărăţia lui Dumnezeu boala şi infirmitatea nu există, întunericul este învins de lumina lui Cristos. Nu suntem niciodată singuri: Duhul ne cuprinde în îmbrăţişarea sa şi locuieşte în noi. Vieţile noastre în care domnea moartea sunt inundate de vitalitatea sa, infirmităţile noastre sunt vindecate de forţa sa care ne însănătoşeşte, „demonii” care ne atrag spre pământ sunt învinşi prin puterea lui.

Sâmbătă din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Credinţa nu are odihnă, se trăieşte în viaţa de fiecare zi, liniştită sau agitată cum ar fi. De ce să ne temem? Împreună cu Isus se potoleşte furtuna, puterile răului sunt învinse. Împreună cu noi navighează Dumnezeul vieţii, care şi-a unit în mod definitiv destinul său cu cel al navei noastre. El este fundamentul speranţei noastre.

Duminica a IV-a din Timpul de peste An, Anul C
Timpul de peste an
Duminica a IV-a din Timpul de peste An, Anul B
Timpul de peste an
Duminica a IV-a din Timpul de peste An, Anul A
Timpul de peste an

Evanghelia fericirilor domină astăzi liturgia cuvântului, deschizând discursul lui Isus de pe munte. Atunci când proclamă fericiţi pe cei umili şi săraci, Isus foloseşte limbajul pe care îl folosea Dumnezeu când vorbea poporului său prin profeţi, ca de exemplu Sofonia, pe care îl ascultăm în lectura întâi. Acelaşi lucru îl spune şi sfântul Paul când zice: „Primii chemaţi au fost totdeauna cei mici, cei pe care lumea îi dispreţuieşte, dar care au devenit mari în Cristos”.

Duminica a II-a din Postul Mare, Anul C
Timpul Postului Mare
Duminica a II-a din Postul Mare, Anul B
Timpul Postului Mare
Duminica a II-a din Postul Mare, Anul A
Timpul Postului Mare

Istoria adevărată a început când Dumnezeu l-a chemat pe Abraham şi el, ascultându-i cuvântul, a plecat. Este un cuvânt creator care cere ascultarea credinţei, care este o promisiune care deschide orizonturile speranţei: „În tine vor fi binecuvântate toate popoarele pământului”. Abraham ascultă şi pleacă. Începe aventura credinţei, o credinţă care este risc deoarece cere o rupere radicală. Creştinii sunt chemaţi printr-o vocaţie sfântă să-l urmeze pe Cristos în drumul ascultării de Dumnezeu.

Sâmbătă din Săptămâna I din Postul Mare
Timpul Postului Mare
Vineri din Săptămâna I din Postul Mare
Timpul Postului Mare

„Lasă-ţi darul acolo şi mergi de te împacă cu fratele tău”. Este chemarea la convertire. Nu este suficientă simpla respectare a legii sau a ritualului exterior, ci trebuie amintit că iubirea este legea supremă. Îmbrăţişarea de împăcare cu Dumnezeu are loc prin îmbrăţişarea de împăcare cu fratele. Trebuie să devenim copii pentru a intra ca adulţi în împărăţia iubirii. Trebuie să ne pierdem pentru a ne regăsi.

Joi din Săptămâna I din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Rugăciunea înseamnă a bate la uşă. Fără a obosi. Insistând nu ca un sâcâitor, ci ca un îndrăgostit, adică gândind la ceilalţi şi nu la sine. Aşa se demonstrează valoarea, perseverenţa şi încrederea fără limite. Dumnezeu trebuie căutat întotdeauna pentru că el este mult mai încolo decât credem noi. Trebuie bătut mereu la uşa sa, pentru că ea se deschide larg, infinit.

Miercuri din Săptămâna I din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Iona nu voia să meargă la Ninive, oraşul cel mare şi „stricat”. Dumnezeu îl conduce acolo cu forţa. Totuşi, numai la auzul cuvântului profetului deziluzionat, locuitorii din Ninive fac pocăinţă şi Dumnezeu îi iartă. Iona se supără că Dumnezeu este plin de îndurare. În drumul Postului Mare spre Paşte, aceste semne sunt foarte potrivite: convertirea oraşului Ninive, „Dumnezeu cel milostiv şi blând, îndelung răbdător şi plin de dragoste” (Iona 4,2) şi cele trei zile petrecute de Iona în pântecele balenei ca simbol al morţii şi învierii.

Marţi din Săptămâna I din Postul Mare
Timpul Postului Mare

Isus insistă că rugăciunea trebuie să fie autentică şi ne propune ca model de rugăciune „Tatăl nostru”. Conţinutul său este inepuizabil, minunat. Dumnezeu este Tatăl tuturor şi deci toţi suntem fraţi. A cere ca să vină împărăţia sa înseamnă a ne angaja în căutarea păcii şi a dreptăţii pentru toţi. A cere pâinea şi iertarea pentru sine înseamnă a împărţi pâinea şi a ierta pe ceilalţi.

Luni din Săptămâna I din Postul Mare
Timpul Postului Mare

La sfârşitul vieţii noastre vom fi judecaţi despre iubire. Este clar. Nu avem scuze. Dacă pentru a ne trezi nu sunt suficiente necesităţile şi plângerile, glasurile de chemare sau tăcerile fraţilor şi ale surorilor, cel puţin ar trebui să ne mişte cuvântul evanghelic ascultat de atâtea ori: „Eu eram” cel care suferea de foame şi de sete, străinul şi cel gol, bolnavul şi cel întemniţat.

Duminica I din Postul Mare, Anul C
Timpul Postului Mare
Duminica I din Postul Mare, Anul B
Timpul Postului Mare

Anunţul cu care Isus deschide predica are patru teme: „Timpul s-a împlinit, împărăţia lui Dumnezeu este aproape, convertiţi-vă şi credeţi în evanghelie” (v. 15). Ne oprim asupra imperativului „convertiţi-vă!”. În spiritul Vechiului Testament, acest verb conţine invitaţia pentru omul în totalitatea sa, de a răspunde la chemarea Domnului. Din convertire se naşte o lume nouă a raporturilor între Dumnezeu şi om, între om şi aproapele său, între om şi univers. Ispitirile lui Isus din Evanghelia după Marcu, deşi diferită de a celorlalţi evanghelişti, îl aşază în centru pe Isus, „care stătea cu fiarele sălbatice”. Este aproape imaginea unui orizont paradisiac (Gen 2; Is 11): o lume a păcii în care noul Adam, Cristos, restabileşte armonia distrusă de vechiul Adam.

Duminica I din Postul Mare, Anul A
Timpul Postului Mare

Adam prin neascultarea lui a introdus în lume puterea răului: păcatul ne-a generat astfel o judecată de osândă făcându-ne solidari cu cel păcătos. Cristos printr-un act de dreptate şi de ascultare a introdus în lume harul şi viaţa îndreptăţindu-i pe cei care cred. „Diavolul se bucură că a găsit în Isus dovada unei fiinţe pasibile, muritoare, şi vrând să cerceteze puterea de care se temea îi spune: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, spune ca pietrele acestea să se prefacă în pâine”. Desigur, Atotputernicul ar fi putut s-o facă..., dar era mai conform planului mântuirii noastre, ca Domnul să învingă şmecheria celui mai mândru dintre duşmani, nu cu puterea divinităţii sale, ci cu misterul umilinţei sale.... El a luptat pentru ca şi noi, urmându-l, să luptăm; el a învins, pentru ca şi noi, la rândul nostru, să învingem” (Sfântul Leon cel Mare).

† BOTEZUL DOMNULUI, Anul C
Timpul Craciunului
† BOTEZUL DOMNULUI, Anul B
Timpul Craciunului
31 decembrie
Timpul Craciunului

Dumnezeu-Cuvântul a iniţiat un dialog de mântuire cu lumea, ne-a înălţat la demnitatea de fii, ne-a făcut părtaşi la planurile sale. În anul următor el însuşi va veni în casa noastră devenită cuvânt, prezenţă şi eveniment... şi „ai săi nu l-au primit” (cf. In 1,11).

30 decembrie
Timpul Craciunului
29 decembrie
Timpul Craciunului

Cuvintele şi cântarea lui Simeon sunt foarte importante pentru Luca evanghelistul care vrea să ne transmită urgent viziunea „universală” a lui Isus, conform căreia Dumnezeu vrea să-i salveze pe toţi oamenii. Cristos, trimis la poporul lui Israel, trebuie să devină, urmând planul divin, lumină pentru toate neamurile.

Sfinții Prunci Nevinovați
Timpul Craciunului

Suntem în faţa unei povestiri care denunţă cea mai crudă realitate de ieri şi de astăzi. Suferinţele şi plânsetele celor săraci care suferă de foame; plânsul prizonierilor deportaţi. „Nu mai plânge, Rahela. Există o speranţă pentru urmaşii tăi” (Ier 31,16). Dumnezeu răspunde trimiţându-l pe Fiul său. El se numeşte Isus, „Dumnezeu mântuieşte”.

Sfântul Ioan
Timpul Craciunului

Ioan, ucenicul iubit, când a ajuns la mormânt a găsit fâşiile de pânză pe jos şi a intuit, cu privirea sa interioară, că era un semn evident al învierii lui Isus: „A văzut şi a crezut”. Tot el a recunoscut cel dintâi pe Isus după pescuirea minunată (In 21,7). El este modelul perfect de ucenic, care ştie să citească semnele cu ochii credinţei.

Sfântul Ștefan
Timpul Craciunului

În ziua de după Crăciun, liturgia celebrează sărbătoarea Sfântului Ştefan. Intenţia este de a asocia la această sărbătoare pe sfinţii din Noul Testament care, dintr-un motiv sau altul, au fost slujitori credincioşi ai Cuvântului făcut trup. Ştefan se lasă cucerit de Cuvânt şi devine primul misionar, primul martir, martor măreţ al luminii.

Sfânta Familie, Anul C
Timpul Craciunului
Sfânta Familie, Anul B
Timpul Craciunului
Sfânta Familie, Anul A
Timpul Craciunului

Delicata povestire a prezentării lui Isus la templu după ritualul iudaic are în centru modesta familie a lui Iosif. Lui îi este aplicată norma pentru cei săraci, care cerea numai sacrificiul unei perechi de porumbei. Tocmai asupra acestei familii se fixează atenţia lui Dumnezeu care, prin intermediul profeţilor lui, Simeon şi Ana, descoperă extraordinarul mister care se ascunde în cele trei persoane simple: Iosif, Maria şi copilul Isus. Bătrânii Simeon şi Ana sunt „săracii lui Iahve” ai Vechiului Testament care în curăţia şi în simplitatea inimii lor reuşesc să întrevadă, dincolo de aparenţe, secretul lui Isus din Nazaret. Din acel moment familiile noastre credincioase, tocmai în modestia existenţei lor, primesc o rază de lumină şi de speranţă pentru că Isus Cristos s-a revelat într-o familie umană.

25 decembrie - Liturghia din timpul zilei
Timpul Craciunului

Minunatul imn care se găseşte în prologul Evangheliei după Ioan este poate antidotul cel mai bun contra oricărei lecturi sentimentale a Crăciunului. O primă linie de interpretare stă în a căuta sensul Crăciunului în acel „la început” care aminteşte de creaţia din Geneză 1,1. În felul acesta Ioan arată cum Cristos înglobează în sine nu numai orizontul istoriei alegerii, ci şi pe acela al creaţiei, un orizont total şi universal. O a doua linie de interpretare se ancorează în istorie, chiar în trupul omului. Pentru a se înţelege bine noutatea frazei lui Ioan trebuie să avem în vedere că planul divin s-a realizat într-o existenţă umană, plinătatea vieţii străluceşte într-un om, este vizibilă, accesibilă, palpabilă (1In 1,1-3). Pentru prima dată apare ţinta spre care tinde întreaga lucrare a lui Dumnezeu. O a treia cheie de lectură a prologului stă în alegerea pe care suntem chemaţi să o facem în faţa Cuvântului care intră în lume. Realizarea este dublă. Este refuzul agresiv al întunericului care încearcă să acopere lumina, dar este şi primirea cu credinţă. Aceia care ştiu să deschidă poarta lui Cristos primesc „puterea de a deveni fiii lui Dumnezeu”.

24 decembrie
Timpul Adventului

Colectă pentru pentru seminariile diecezane.

După o lungă stare de muţenie, bătrânul Zaharia găseşte cuvinte. În „Benedictus” îi mulţumeşte lui Dumnezeu pentru acţiunile mântuitoare care împlinesc promisiunile făcute lui Abraham şi lui David. Este subliniată şi misiunea lui Ioan Botezătorul care constă în a pregăti calea lui Cristos.

23 decembrie
Timpul Adventului

Dumnezeu împlineşte promisiunile de mântuire atât de mult aşteptate. Într-un fel acest lucru este arătat de semnificaţiile numelor celor trei persoane mai apropiate de Isus: Elisabeta sau „alianţa lui Dumnezeu”; Zaharia, care înseamnă „Dumnezeu şi-a amintit”, şi Ioan, „Dumnezeu şi-a făcut milă”.

22 decembrie
Timpul Adventului

„Magnificat”, modelat după cântarea Anei (vezi psalmul responsorial) este celebrarea plină de bucurie care rezumă întreaga istorie a mântuirii şi este un minunat imn de recunoştinţă pentru Dumnezeu. Maria mărturiseşte că Dumnezeu a făcut în ea lucruri mari, dar în acelaşi timp exprimă în mod deplin conştiinţa micimii şi a slăbiciunii sale.

21 decembrie
Timpul Adventului

„În grabă”, Maria porneşte la drum. A rămas impresionată de veştile primite. Ştie că Elisabeta are nevoie de ea. În afară de aceasta, trebuie să împărtăşească vestea cea bună. În întâlnirea dintre ele se clarifică totul. În sfârşit, Elisabeta completează revelaţia îngerului. Astfel izbucneşte bucuria din „Magnificat”. Ca şi Maria, în Advent şi în viaţă, pentru a vedea cu claritate, trebuie să pornim la drum.

20 decembrie
Timpul Adventului

Încă o dată ascultăm da-ul Mariei, care ni-l aduce pe „Dumnezeu-cu-noi”, Cuvântul făcut trup. Din acel moment bucuria Mariei – „Bucură-te” – devine şi bucuria noastră. Dintr-o dată ne simţim chemaţi la acţiuni mai dificile şi mai înalte. Bucură-te, Domnul este cu tine, vei naşte însăşi viaţa ta şi vei zămisli o lume întreagă. Cu condiţia să rosteşti da-ul tău.

19 decembrie
Timpul Adventului

În stilul tipic al „vestirilor” biblice, ne este comunicată naşterea lui Ioan Botezătorul. Atitudinea lui Zaharia, care se îndoieşte de puterea lui Dumnezeu în faţa unei asemenea veşti, contrastează cu atitudinea Mariei care este de încredere şi disponibilitate totală. Rupând tăcerea, Dumnezeu deschide calea spre lumină. Curând, glasul lui Ioan se va face auzit în pustiu pentru a pregăti drumul pentru Cuvântul făcut trup.

18 decembrie
Timpul Adventului

Prima lectură vrea să ne arate că Dumnezeu nu refuză templul, ci afirmă că viitorul poporului şi al dinastiei se va baza mai mult pe alianţa dintre Dumnezeu şi om decât pe templu. Pentru viaţa comunităţii, reciproca fidelitate între Dumnezeu şi om va fi mai importantă pentru istorie decât jertfele de animale. Aşadar, pentru a restabili „taina ascunsă de veacuri, dar acum arătată... tuturor neamurilor”, ne spune a doua lectură, Dumnezeu se introduce într-un plan. Dar nu activează singur, cere colaborarea conştientă şi liberă a Mariei, a apostolilor şi a tuturor credincioşilor. Evanghelia arată că Dumnezeu îşi face locuinţă între oameni şi face din aceştia templul lui Dumnezeu: pietrele care zidesc templul sunt oameni ai „da-ului” necondiţionat spus lui Dumnezeu. Maria este piatra vie în casa lui Dumnezeu printre oameni, apoi Iosif care a fost disponibil planului lui Dumnezeu. Prin „da-ul” persoanelor umile, sărace, atente faţă de voinţa lui Dumnezeu, Isus, Fiul lui David, intră în istoria lumii. Aceasta este casa lui, templul şi pietrele sale vii.

17 decembrie
Timpul Adventului

Opt zile înainte de Crăciun, liturgia ne propune lecturi biblice care ne pun în sintonie cu iminenta celebrare a evenimentului: realitatea întrupării. Ne amintim de un trecut pe care îl celebrăm în prezent în aşteptarea promisiunii împlinite în mod deplin în viitor.

Joi din Săptămâna a III-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Cuvântul lui Dumnezeu este ca o candelă sub obroc. În drumul credinţei el nu se vede în toată strălucirea, ci numai în penumbră. Este necesar să se ofere inima şi mintea pentru ca lumina acestei candele să strălucească tot mai mult. În procesul de creştere a împărăţiei, într-o zi candela va fi în sfeşnic şi îi va preamări pe toţi cei care s-au încrezut în razele luminii sale.

Duminica a IV-a din Advent, Anul C
Timpul Adventului
Duminica a IV-a din Advent, Anul B
Timpul Adventului
Duminica a IV-a din Advent, Anul A
Timpul Adventului

Prima lectură vrea să ne arate că Dumnezeu nu refuză templul, ci afirmă că viitorul poporului şi al dinastiei se va baza mai mult pe alianţa dintre Dumnezeu şi om decât pe templu. Pentru viaţa comunităţii, reciproca fidelitate între Dumnezeu şi om va fi mai importantă pentru istorie decât jertfele de animale. Aşadar, pentru a restabili „taina ascunsă de veacuri, dar acum arătată... tuturor neamurilor”, ne spune a doua lectură, Dumnezeu se introduce într-un plan. Dar nu activează singur, cere colaborarea conştientă şi liberă a Mariei, a apostolilor şi a tuturor credincioşilor. Evanghelia arată că Dumnezeu îşi face locuinţă între oameni şi face din aceştia templul lui Dumnezeu: pietrele care zidesc templul sunt oameni ai „da-ului” necondiţionat spus lui Dumnezeu. Maria este piatra vie în casa lui Dumnezeu printre oameni, apoi Iosif care a fost disponibil planului lui Dumnezeu. Prin „da-ul” persoanelor umile, sărace, atente faţă de voinţa lui Dumnezeu, Isus, Fiul lui David, intră în istoria lumii. Aceasta este casa lui, templul şi pietrele sale vii.

Sâmbătă din Săptămâna a III-a din Advent
Timpul Adventului

Opt zile înainte de Crăciun, liturgia ne propune lecturi biblice care ne pun în sintonie cu iminenta celebrare a evenimentului: realitatea întrupării. Ne amintim de un trecut pe care îl celebrăm în prezent în aşteptarea promisiunii împlinite în mod deplin în viitor.

Vineri din Săptămâna a III-a din Advent
Timpul Adventului

Mântuirea este deschisă acelora care îl iubesc pe Domnul şi îl slujesc cu fidelitate. În ochii săi nu contează prea mult cetăţenia ebraică: ceea ce contează este observarea legii pe care a dat-o prin Moise, rugăciunea smerită şi voinţa sinceră de slujire. În Evanghelie, lucrările pe care Isus le împlineşte sunt cea mai bună mărturie a divinităţii şi a misiunii sale. Şi pentru discipoli lucrările sunt cel mai eficace argument cu care pot să dea mărturie în faţa lumii despre faptul că sunt cu adevărat creştini.

Joi din Săptămâna a III-a din Advent
Timpul Adventului

Elogiul lui Isus adus lui Ioan Botezătorul este făcut cu scopul de a-i mustra pe interlocutorii săi pentru că nu l-au crezut pe acest mare mesager al lui Dumnezeu. Ioan avea un caracter tare şi nu ezita să denunţe nelegiuirile celor mari; era un ascet auster; era în mod deosebit un profet, ba chiar solul, precursorul lui Mesia. Poporul l-a ascultat, chiar şi publicanii l-au ascultat, dar nu fariseii şi învăţătorii legii, care presupuneau că erau deja persoane corecte.

Miercuri din Săptămâna a III-a din Advent
Timpul Adventului
Marți din Săptămâna a III-a din Advent
Timpul Adventului
Luni din Săptămâna a III-a din Advent
Timpul Adventului

Nu există posibilitate de înţelegere reciprocă dacă o parte refuză să asculte, să înţeleagă, să descopere. S-a întâmplat în timpul lui Isus şi astăzi recădem în aceeaşi ispită: dacă Dumnezeul lui Isus se manifestă în mod special în cei simpli şi umili, de ce nu deschidem inima noastră pentru a asculta ce vrea să ne spună în ei?

Duminica a III-a din Advent, Anul C
Timpul Adventului
Duminica a III-a din Advent, Anul B
Timpul Adventului
Duminica a III-a din Advent, Anul A
Timpul Adventului

Din pagina profetului Isaia răsună vestea cea bună pentru Israel, sărac şi sclav. Salvarea este dată săracilor, celor care au încredere deplină în Dumnezeu şi nu în bunurile pământului său în cei puternici şi mari. Cinci secole mai târziu, în sinagoga din Nazaret, după ce a citit acest text, Isus a declarat că acesta s-a îndeplinit în el (Lc 4,18-19). A doua lectură ne spune că mulţumirea nu este o atitudine pasivă a unuia care recunoaşte că totul îi vine de sus: este bucuria colaboratorului care descoperă că este ales pentru a contribui la zidirea lumii. Creştinul simte că trăieşte pe pământ o viaţă egală cu toţi ceilalţi, dar în plus are o certitudine de mântuire şi un sens al istoriei care îi permite să recunoască în toate evenimentele împărăţia care vine. Precursorul anunţului bucuriei săracilor se autodefineşte în Evanghelie ca „glasul ce strigă”; nu este el „lumina”. El vrea „să dea mărturie despre lumină”. Cristos este în mijlocul nostru şi noi putem risca să nu-l recunoaştem dacă ne limităm să vedem în el modelul unei fericiri pământeşti şi nu facem ca el, care a împărtăşit soarta săracilor, făcând credibil şi palpabil anunţul unei lumi mai bune.

Sâmbătă din Săptămâna a II-a din Advent
Timpul Adventului

Isus continuă şi duce la împlinire profeţiile lui Ioan şi ale lui Ilie. Prin predicarea adevărului şi a dreptăţii, profeţii dau naştere întotdeauna la conflicte, sunt molestaţi şi persecutaţi. Într-un mod sau altul, aceeaşi soartă o vor avea cei care îl urmează pe Isus, profetul.

Vineri din Săptămâna a II-a din Advent
Timpul Adventului

Ioan, care nu mânca, nici nu bea, era considerat nebun. Despre Isus, care mânca şi bea, spuneau că este un mâncăcios şi un băutor. Este soarta celor care continuă să vestească cuvântul lui Dumnezeu. Când cuvântul lui Dumnezeu se opune marilor interese ale puterii, ale banilor, ale politicii, atunci el este izolat, ridiculizat, persecutat.

Joi din Săptămâna a II-a din Advent
Timpul Adventului
Miercuri din Săptămâna a II-a din Advent
Timpul Adventului
Marți din Săptămâna a II-a din Advent
Timpul Adventului

Isus opune comportamentului fariseilor, care erau siguri de sine şi închişi în conceptul lor de dreptate, bucuria lui Dumnezeu care preferă convertirea unui păcătos în locul complăcerii celui drept, care se consideră bun şi de aceea nu-şi dă seama de necesitatea de a înainta. Creştinul şi fiecare comunitate creştină trebuie să împărtăşească preocuparea Tatălui pentru cei care sunt departe.

Luni din Săptămâna a II-a din Advent
Timpul Adventului

Este suficient un cuvânt pentru a-l ridica pe cineva. Este suficient cu mult mai puţin pentru a-l face să cadă. Cuvântul lui Dumnezeu repune bărbatul şi femeia în picioare. În schimb păcatul sufocă acest cuvânt. Isus vine pentru a ne elibera de muţenia păcatului şi pentru a ne converti, pentru a ne face persoane libere, reconciliate.

Duminica a II-a din Advent, Anul C
Timpul Adventului
Duminica a II-a din Advent, Anul B
Timpul Adventului
Duminica a II-a din Advent, Anul A
Timpul Adventului

Prima lectură ne spune că Dumnezeu vine şi merge în fruntea poporului său ca să-l readucă, liber, din ţara sclaviei spre ţara proprie. Păstorul cel bun are grijă de cel mic şi slab. Dumnezeul puternic îşi găseşte bucuria în a ierta şi în a reface totul. Mântuire, bucurie, iubire, adevăr, dreptate, toate acestea formează darul lui Dumnezeu şi sunt bunurile alianţei, ale prieteniei între Dumnezeu şi ai săi. A doua lectură subliniază că sfinţenia vieţii nu este numai obiectul judecăţii finale, ci pregătirea ei; rugăciunea provenită din inimă nu cere numai venirea Domnului ca un eveniment neaşteptat, ci o citeşte deja în episoadele istoriei umane. Văzute cu ochi profani, pot apărea ca lucruri sărace şi inutile, dar, în realitate, în gesturile unui om sau ale unei comunităţi reînnoite, cine ştie să citească zăreşte „un cer nou şi un pământ nou”. Ioan Botezătorul ne invită în Evanghelie să exprimăm, printr-un semn care să nu fie doar o ceremonie, voinţa noastră de convertire şi speranţa timpurilor noi: împărţirea, iertarea, primirea, din care reiese realitatea unei inimi noi.

Sâmbătă din Săptămâna I din Advent
Timpul Adventului
Vineri din Săptămâna I din Advent
Timpul Adventului

Credinciosul care îl urmează pe Cristos, în drumul său, trece prin momente de orbire în care nu mai poate să înţeleagă semnificaţia profundă a ceea ce trăieşte. Puterea stă în a menţine încrederea: „Credeţi voi că pot să fac aceasta?”. „Să se facă după credinţa voastră”.

Joi din Săptămâna I din Advent
Timpul Adventului

Începe novena pentru beatificarea episcopului martir Anton Durcovici.
Isus nu a venit să se facă apreciat sau să ne facă admiratori ai cuvintelor sale, ci a venit ca să-l urmăm. Stânca, nisipul, apa care vine în şuvoaie, sunt imagini de care Isus se foloseşte pentru a lăuda persoana prevăzătoare care îşi construieşte casa pe valori autentice. Psalmul 117 îl defineşte pe Isus „piatra din capul unghiului”.

Miercuri din Săptămâna I din Advent
Timpul Adventului
Marți din Săptămâna I din Advent
Timpul Adventului

Începe novena de pregătire pentru solemnitatea Neprihănitei Zămisliri.
Utopia timpurilor mesianice descrisă de Isaia vrea să ne pună în sintonie cu atitudinea de speranţă necesară pentru a trăi Adventul. „Lupul va locui împreună cu mielul, junca se va duce la păscut împreună cu ursoaica...”. Numai speranţa poate să facă să se nască în noi o inimă disponibilă, umilă şi simplă, capabilă să primească şi să împărtăşească darul Tatălui care ni-l revelează şi ni-l oferă pe Fiul său.

Luni din Săptămâna I din Advent
Timpul Adventului

Isus a rămas uimit de acel sutaş roman: era smerit, fără instruire religioasă, cu o inimă de sărac care îl primeşte pe Isus cu credinţă, plin de dragoste, milostiv... El era preocupat pentru soarta slujitorului său ca şi cum ar fi fost însăşi soarta sa. La începutul Adventului este bine să privim la acest om şi la comportamentul său şi să ne inspirăm de la el pentru a-l primi pe Cristos care vine; pentru ca să trăim solidaritatea cu toate popoarele.

Duminica I din Advent, Anul C
Timpul Adventului
Duminica I din Advent, Anul B
Timpul Adventului
Duminica I din Advent, Anul A
Timpul Adventului

Începe un nou an liturgic. Lecturile de la sfânta Liturghie: ciclul duminical (B) şi ciclul ferial (II) sunt în concordanţă cu anul liturgic în curs.
Dumnezeul nostru nu este un Dumnezeu îndepărtat, ci apropiat. El, care ne-a creat după chipul şi asemănarea lui, face parte din istoria noastră, de aceea viitorul nostru se săvârşeşte doar mergând pe căile lui. Dar el ne-a creat liberi şi de aceea nu forţează hotărârile noastre, ci intervine cu blândeţe şi aşteaptă cu răbdare să acceptăm un dialog amical cu el. A doua lectură ne spune că de când Dumnezeu Tatăl l-a trimis pe Fiul său Isus între oameni, creştinul ştie că nu trebuie să aştepte ca Dumnezeu să revină cu o altă intervenţie extraordinară. Ştie că Răscumpărătorul colaborează cu omul şi oferă acestei colaborări bogăţii. Evanghelia e o invitaţie cum trebuie să fie atitudinea noastră: să avem încredere în Dumnezeu, să ne punem viaţa în domeniul slujirii şi al colaborării la planul său. Să fim gata pentru noutăţile lui: să nu dormim, ci să veghem cu iubire ca să recunoaştem mereu venirea lui. La venirea lui definitivă, când se va încheia aventura noastră de „săraci”, ni se va dezvălui adevăratul chip al nostru şi ne va fi oferită comuniunea deplină de viaţă cu Dumnezeul nostru.

Duminica a III-a din Timpul de peste An, anul A
Timpul de peste an

În Evanghelie, sfântul Matei ne relatează începutul activităţii publice a lui Isus în Galileea, amintind profeţia care anunţa apariţia unei mari lumini care avea să strălucească în Galileea. Prima lectură ne prezintă o bună parte din această profeţie, în care Isaia vorbeşte despre apropierea zilei Domnului, care va aduce eliberarea exilaţilor lui Israel. Sfântul Paul reacţionează contra diviziunilor care dezbină Biserica din Corint, invitând pe creştini să fie uniţi, pentru că ei au fost mântuiţi de păcat prin predicarea evangheliei şi prin crucea lui Cristos.

Sâmbătă din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Nici măcar rudele sale nu-l înţeleg pe Isus. Ei vor chiar să-l cuprindă din nou în clanul familial. El li se pare a fi nebun. De ce vorbeşte despre Dumnezeu într-un mod atât de diferit decât cărturarii şi fariseii? Acesta este destinul profeţilor. Familia acceptă cu greutate riscul, nesiguranţa şi angajarea care merg prea mult dincolo de speranţele umane şi de calculele raţionaliste.

Vineri din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
*
Joi din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

În timp ce unii încep să plănuiască moartea lui Isus, alţii, cuceriţi, îl urmează. Mulţimea vine din toate părţile. Totuşi, el continuă să acţioneze în secret: „Tăceţi... nu vorbiţi...”. La misterul lui Isus se ajunge încet-încet, deoarece este prea greu să fie acceptat în totalitate, în mod deplin dintr-o dată.

Miercuri din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Pentru Isus sâmbăta are sens numai dacă este în slujba omului. Pentru aceasta, el vindecă în zi de sâmbătă. Fariseii şi irodienii reacţionează cu planuri de moarte. Şi istoria continuă. A crede în Dumnezeul vieţii, a opta pentru viaţă şi pentru eliberarea de orice sclavie şi moarte, trezeşte ura şi dorinţa de persecuţie în cei care continuă să creadă că omul a fost creat pentru sâmbătă şi nu sâmbăta pentru om.

Marţi din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Continuă conflictul lui Isus cu fariseii. Obsedaţi de lege, ei nu se mai gândesc nici la Dumnezeu, nici la oameni. Sunt nişte sclavi care vor să fie sclavi. Nu este deloc stranie ura lor faţă de acel om atât de liber. Pentru Isus sâmbăta era un dar al lui Dumnezeu; de aceea, ea era în slujba vieţii. Sâmbăta, şi împreună cu ea orice altă instituţie religioasă sau umană, trebuie să fie în slujba omului…

Luni din Săptămâna a II-a din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an
*
Duminica a II-a din Timpul de peste An, anul A
Timpul de peste an

Evanghelia relatează mărturia pe care Ioan a dat-o despre Isus, după ce l-a botezat; el este alesul lui Dumnezeu. De asemenea, citirea din profeţi ne prezintă pe servitorul lui Dumnezeu, care a fost ales pentru a fi „lumina neamurilor”. Începem azi lectura „Scrisorii întâi a sfântului Paul către Corinteni”, în care apostolul insistă asupra caracterului divin al chemării sale la apostolat şi aminteşte totodată creştinilor că şi ei au o chemare asemănătoare; prin pacea şi harul pe care l-au primit sunt lumină pentru fraţii lor şi martori ai mântuirii lui Cristos.

Sâmbătă din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Noi gesturi revoluţionare ale lui Isus din Nazaret: îl cheamă pe vameşul Matei şi mănâncă împreună cu păcătoşii. Iertarea şi milostivirea lui Dumnezeu vor fi nucleul evangheliei sale. Cine îl descoperă nu poate să rămână pasiv: se converteşte, îşi schimbă viaţa, acceptă misiunea de a fi în lume mărturisitor al milostivirii şi iertării.

Vineri din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

A nu iubi păcatul. Nu numai mânia este păcat, dar şi indiferenţa în faţa necesităţilor celuilalt. Egoismul şi exploatarea celorlalţi, atât la nivel individual, cât şi colectiv, sunt păcate. Isus, care nu este un vindecător, ci doreşte ca oamenii să trăiască, vindecă paralizia vizibilă, cea fizică, dar, în acelaşi timp, şi pe cea invizibilă, care a paralizat iubirea. Iartă păcatele. Nu există viaţă fără iubire.

Joi din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus l-a atins pe un lepros. Ca şi cum Marcu ar vrea să ne spună că se inversează rolurile, că Isus ia asupra sa boala contagioasă pentru ca bolnavul să fie eliberat de ea. De fapt, leprosul circulă prin oraş, în timp ce Isus trebuie să rămână în afara oraşului, „sub cerul liber”, şi acolo îl caută mulţimea... Şi Francisc din Assisi a sărutat un lepros şi a devenit martor al evangheliei.

Miercuri din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Este a doua parte a „zilei de la Cafarnaum”. Oraşul este prezentat ca un centru al misiunii. O misiune ce constă în a învăţa, a vindeca şi a alunga diavolii. Marcu este preocupat să dea mărturie despre toate cuvintele şi faptele lui Isus. În definitiv, vestea cea bună nu se opreşte, evanghelia nu este o doctrină care trebuie învăţată, ci este un drum care trebuie parcurs.

Marţi din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus a început să vestească împărăţia cu „autoritate” şi să alunge duhurile necurate din Cafarnaum, oraş cosmopolit şi libertin din Galileea, răscruce a marilor drumuri comerciale. În lumea noastră atât de nedreaptă şi violentă, pentru a-l urma pe Mesia trebuie să facem să tacă „diavolii” banului şi ai puterii. Să nu ne oprim la teorii şi la cuvinte, ci să ne dedicăm viaţa pentru dreptate şi iubire.

Luni din Săptămâna I din Timpul de peste An, anul impar
Timpul de peste an

Isus îi cheamă pe ucenici ca să-l urmeze. El nu caută ascultători fervoroşi care să se adune la picioarele sale pentru a forma un cerc exclusiv, aşa cum făceau învăţătorii şi cărturarii timpului, ci persoane care să aleagă drumul care duce la cei mai săraci şi marginalizaţi. Vestea cea bună creează comunităţi misionare, deschise şi solidare.

† BOTEZUL DOMNULUI, Anul A
Timpul Craciunului

Botezul care mântuieşte este acela care, cu ajutorul Duhului Sfânt, ne sprijină în străbaterea aceluiaşi drum cu cel al lui Isus, Fiul preaiubit al Tatălui, unul-născut, devenind asemenea lui în totul. Petru începe cu o constatare: Dumnezeu nu face deosebire între persoane, nu face distincţii între popoare după culoarea pielii. Pe această bază el anunţă evanghelia şi păgânilor. Isus a pătimit, a murit, a înviat, şade la dreapta Tatălui. Toate acestea, pentru a-i elibera pe oameni de puterea diavolului şi pentru a le ierta păcatele. „Slujitorul lui Iahve” este cel care ia asupra sa păcatele poporului. În Cristos care se supune la un act public de căinţă, botezul în Iordan, vedem solidaritatea Sfintei Treimi cu istoria noastră. Isus nu se distanţează de umanitatea păcătoasă, este un om ca şi ceilalţi, venit într-o omenire păcătoasă, se identifică cu ea, dar nu-i păcătos. Nu mărturiseşte păcatele sale, ci le mărturiseşte pe ale noastre (nouă ne este prea mare ruşine). Universalitatea mărturisirii sale şi sfinţenia vieţii, ajută omenirea veche să treacă într-o omenire nouă.

8 ianuarie
Timpul Craciunului

Isus simte compasiune pentru aceia care-l urmează „pentru că erau ca nişte oi fără păstor” şi le dă o pâine miraculoasă. Cine caută sincer darurile spirituale, le va primi de la Dumnezeu şi pe cele materiale. Mulţimile, care îl urmau pe Isus pentru a-i asculta cuvântul, au primit şi pâinea pe care nu au cerut-o.

7 ianuarie
Timpul Craciunului

În împărăţia lui Dumnezeu boala şi infirmitatea nu există, întunericul este învins de lumina lui Cristos. Nu suntem niciodată singuri: Duhul ne cuprinde în îmbrăţişarea sa şi locuieşte în noi. Vieţile noastre în care domnea moartea sunt inundate de vitalitatea sa, infirmităţile noastre sunt vindecate de forţa sa care ne însănătoşeşte, „demonii” care ne atrag spre pământ sunt învinşi prin puterea lui.

† EPIFANIA DOMNULUI
Timpul Craciunului

Astăzi Isus se manifestă şi e recunoscut ca Dumnezeu. Se anunţă chemarea tuturor oamenilor la credinţă. Magii, prin venirea lor la Cristos, proclamă solemn că evanghelia trebuie să fie vestită tuturor popoarelor. Creştinii se unesc astăzi cu magii pentru a se închina lui Cristos şi a-i aduce daruri.

5 ianuarie
Timpul Craciunului

Filip de-abia îl urmează pe Isus şi începe să facă apostolat chemându-l pe Natanael. Isus se face cunoscut primilor săi discipoli prin fapte (v. 46). După modelul său, creştinul ştie că nu are dreptul să fie recunoscut ca atare dacă viaţa sa nu este o continuă profesiune de credinţă.

4 ianuarie
Timpul Craciunului

Adevăratul ucenic este acela care îl urmează pe Isus. Pentru acest ucenic, Isus este lumina (In 8,12), păstorul (10,4.11) şi poarta (10,9). În el găseşte un sens pentru viaţă (8,12) şi mântuire (10,9), adică o libertate care se orientează spre slujirea aproapelui; o slujire care va putea să ajungă, ca în cazul lui Isus, până la jertfa supremă a vieţii.

3 ianuarie
Timpul Craciunului

Păcatul lumii, conform sfântului Ioan, constă mai ales în faptul de a nu crede în Isus, de a nu-l recunoaşte ca trimis al lui Dumnezeu. Prin faptul că a venit în lume, Isus „ridică păcatul din lume”. Oamenii sunt chemaţi să-l primească în credinţă ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a avea astfel viaţa divină.

† DUMINICA a 2-a după Crăciun
Timpul Craciunului

Prima lectură descrie înţelepciunea divină care de la începutul creaţiei a fost prezentă în lume. În Vechiul Testament înţelepciunea era considerată ca atribut şi semn al prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor. În Noul Testament se prezintă ca persoană divină: Isus Cristos. În el înţelepciunea divină ia trup omenesc şi vine să locuiască printre oameni pentru a le descoperi misterele lui Dumnezeu şi pentru a-i conduce la el. Ascultându-l şi contemplându-l pe Isus, omul descoperă minunatul plan al lui Dumnezeu pentru mântuirea sa, descoperă la ce a fost chemat.

† SF. MARIA, NĂSCĂTOARE DE DUMNEZEU (Anul Nou)
Timpul Craciunului

Ziua Mondială a Păcii (a XLIV-a). În predică se va aminti de semnificaţia acestei zile, iar la rugăciunea credincioşilor se vor introduce intenţii în legătură cu aceasta.
Maria, Născătoare de Dumnezeu. Acesta a fost primul titlu pe care creştinii l-au dat Mariei şi pe care Biserica îl celebrează cu bucurie. Aceasta deoarece Maria l-a zămislit pe Dumnezeu în credinţă şi l-a născut în iubire totală. Pentru aceasta ea, ca prima creştină, luminează şi drumul noului an. Dacă-l parcurgem cu credinţă şi cu iubire, Dumnezeu poate face lucruri mari (cum a făcut cu Maria) în noi şi în lumea noastră.